DANIELA LULACHE, NUCLEARELECTRICA: Construcţia Reactoarelor 3 şi 4 ar putea demara în aproximativ 3 ani

Reporter: Cum apreciaţi activitatea companiei în 2015 şi care au fost factorii care au influenţat-o pozitiv şi negativ?

Daniela Lulache: Din punct de vedere operaţional, Nuclearelectrica a avut un an cu rezultate deosebite, pe care noi, intern, le considerăm un rezultat firesc al eforturilor unui personal de excepţie: locul întâi în lume la coeficientul de utilizare a puterii instalate de la punerea în funcţiune a celor două unităţi, dintr-un total de 398 de unităţi nucleare la nivel global.

Acest rezultat înseamnă, de fapt, operare în condiţii excelente de securitate nucleară, programe de investiţii strategice derulate corelat cu necesităţile, programe de mentenanţă foarte bine puse la punct, o coerentă intra şi inter-departamentală la nivel de companie solidă şi complexă, care să permită procese analitice şi decizionale eficiente.

Din punct de vedere financiar, la nivelul primelor 9 luni din 2015 am înregistrat o creştere a profitului cu 70% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care preţurile pe piaţa competitivă au înregistrat o scădere de aproximativ 3% faţă de perioada similară a anului 2014. Însă, acest rezultat, din punctul meu de vedere, ar putea fi mult mai bun dacă preţurile din piaţa de energie ar urma un trend firesc, real competitiv de piaţă, ceea ce ne duce la aceeaşi nevoie de eliminare/corectare a factorilor de influenţă negativă asupra preţurilor.

Influenţele pozitive asupra profitului au provenit din reducerea taxei pe construcţii speciale de la 1,5% la 1% şi din creştere financiară. Factorii externi de influenţă negativă au rămas aceeaşi, corectarea acestora depizand practic de autorităţi.

Din punct de vedere investiţional, am continuat programul de investiţii strategice asumat în 2013 pentru o perioadă de patru ani. Aceste investiţii vizează menţinerea unui nivel înalt de securitate nucleară şi sunt o prioritate pentru Nuclearelectrica. Dacă în cazul altor companii din domeniul energetic, renunţarea la investiţii şi reducerea drastică de cheltuieli pot determina un profit atractiv, în mod evident, nu poate fi cazul Nuclearelectrica. Există diferenţe specifice, aferente domeniului nuclear, care nu permit profitul cu orice preţ.

Reporter: Aţi declarat, anul trecut, că proiectul privind realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Centrală Nucleară Cernavodă va fi actualizat anul acesta şi că estimaţi valoarea investiţiei la 6 miliarde de euro. Când estimaţi că va începe lucrul compania de proiect? Care sunt zonele unde trebuie operate modificări?

Daniela Lulache: În prezent, suntem în faza de negociere a Acordului Investitorilor şi Actului Constitutiv ale noii companii de proiect, un proces important care determină eficienţa operării ulterioare a companiei de proiect, concret, a modului de realizare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4. Odată finalizate aceste negocieri vom înfiinţa compania de proiect. Înfiinţarea acesteia presupune analiza detaliată a tuturor dimensiunilor strategice ale proiectului: de construcţie, financiare, a mecanismelor utilizate în dezvoltarea investiţiei. Estimarea de care vorbiţi este cea realizată prin studiul de fezabilitate din 2012 şi am decis să nu mai cheltuim alte sume de bani pe studii intermediare până la înfiinţarea companiei de proiect astfel încât să avem o estimare financiară relevantă la momentul dezvoltării efective a proiectului.

Reporter: În ce sens au crescut cerinţele de securitate nucleară, în urma accidentului de la Fukushima, din 2011? Ce presupun acestea în termeni de costuri pentru reactoarele 3 şi 4?

Daniela Lulache: Cerinţele crescute de securitate nucleară, ulterior accidentului de la Fukushima, sunt aplicabile tuturor centralelor nucleare la nivel global. Acest aspect este o abordare constantă atât internă, prin programele interne ale companiei, cât şi externă, ale autorităţilor centrale, regionale şi globale. Cerinţele au în vedere comportamentul centralei nucleare în cazul unor evenimente extreme, cum a fost cazul Fukushima, dincolo de bazele de proiectare: cutremure, inundaţii, pierderea parţială sau totală a alimentării cu energie şi a sursei de răcire. Testele de stres efectuate de Comisia Europeană la CNE Cernavodă au indicat că centrală poate face faţă unor astfel de evenimente, că în cazul CNE Cernavodă nu este posibil un eveniment similar celui de la Fukushima, existând o margine suficientă de securitate nucleară. Astfel de măsuri de securitate implică o abordare în cascadă a funcţiilor de securitate nucleară, cu alte cuvinte este nevoie de back up la back up. Toate aceste îmbunătăţiri vor fi aplicate şi reactoarelor 3 şi 4, iar acest demers implică şi o creştere proporţională a costurilor. Este prea devreme, având în vedere că am putea demara construcţia proiectului în aproximativ 3 ani de acum, să estimăm cu acurateţe costul final al acestor îmbunătăţiri.

Reporter: Anul trecut, Nuclearelectrica a anunţat că organizează o licitaţie publică privind atribuirea unui contract pentru "servicii de urmărire a comportării în timp a construcţiilor cu specific nuclear de la CNE Cernavodă". De ce aţi făcut acest demers de verificare? S-a derulat acest contract?

Daniela Lulache: Urmărirea comportării în timp a construcţiilor cu specific nuclear este o obligaţie legală prevăzută de Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, art. 18 şi 25, prin care se stabilesc obligaţiile proprietarilor acestor construcţii. De asemenea, Legea 111/1996, privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare. Astfel, potrivit acestui act normativ Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) este abilitată să emită reglementări pentru detalierea cerinţelor generale de securitate nucleară şi orice alte reglementări necesare activităţii de autorizare şi control în domeniul nuclear. În acest sens, CNCAN solicită ca anual să i se prezinte Rapoartele de urmărire a comportării Clădirii Reactorului şi Depozitului Intermediar de Combustibil Ars (DICĂ).

Anunţul de participare la licitaţie a fost publicat în data de 11.11.2015, data depunerii ofertelor fiind 5 ianuarie 2016, prin urmare acest contract nu este încă derulat.

Reporter: Cum priviţi investiţiile în domeniul energiei, în contextul turbulenţelor de pe pieţele internaţionale de mărfuri?

Daniela Lulache: România are nevoie de investiţii în domeniul energiei. Nevoia de investiţii este una pe termen lung care trebuie să-i asigure României, în domeniul energetic, oportunităţi de dezvoltare, siguranţă energetică şi mix energetic echilibrat în concordanţă cu obiectivele europene şi naţionale. Adiţional investiţiilor în energie, mai avem nevoie şi de infrastructură în strânsă corelare cu updatare legislativă în sensul valorificării potenţialului resurselor şi investiţiilor. Investiţiile sunt motorul oricărei economii şi planificarea acestora ţine cont de trend-urile descendente sau ascendente specifice pieţelor internaţionale, dar nu putem renunţa la ideea dezvoltării pe termen lung pe baza unui trend descendent tranzitoriu.

România are avantajul de a deţine un mix energetic echilibrat, dar care necesită investiţii atât pentru construirea de noi capacităţi de producţie cât şi pentru atingerea ţintelor de mediu asumate la nivel european. Adoptarea unor politici interne coerente şi sustenabile la nivel guvernamental care să creeze un cadru atrăgător pentru investitori reprezintă un mecanism sigur de a face faţă schimbărilor de pe pieţele internaţionale; cred că acest lucru reprezintă o prioritate pentru România. Proiectele în domeniul energetic necesită investiţii pe termen lung, acestea fiind posibile în cadrul unui program asumat şi susţinut constant de către autorităţi, care să cuprindă măsuri clare cu scopul asigurării unui level playing field pentru toţi producătorii, şi mecanisme de suport bazate pe cerinţele sistemului energetic prezente şi viitoare.

Reporter: Mai aveţi în vedere proiecte cu fonduri europene?

Daniela Lulache: Deocamdată nu avem în vedere proiecte cu fonduri europene, investiţiile programate fiind realizate integral cu resurse interne, însă dacă proiectele noastre viitoare se vor înscrie pe lista celor ce pot fi realizate prin utilizarea fondurilor europene, sigur că vom fructifica acest aspect.

Reporter: Care sunt principalele provocări cu care se confruntă compania pe piaţa de energie, privind valorificarea producţiei?

Daniela Lulache: Preţul. Este factorul extern care impactează cel mai puternic compania. Din 2012 şi până în prezent se înregistrează o scădere dramatică a preţului pe piaţa competitivă. Dacă în semestrul întâi 2012, vorbeam de o medie de 192,75 lei/MWh, în primul semestru al anului 2015, media era de 151,02 lei/MWh, conform datelor noastre privind evoluţia preţurilor în această perioada. Evident că profitul producătorilor convenţionali urmează evoluţia preţului. În cazul Nuclearelectrica, producţia este constantă, costurile de producţie, şi aşa reduse, nu pot fi diminuate întrucât în producţia nucleară costurile majore sunt fixe şi includ ca prioritate securitatea nucleară. Suntem în punctul în care o piaţă nefuncţională, necompetitivă, în care preţurile sunt stabilite de subvenţii, nu de cerere şi ofertă, forţează producătorii convenţionali, prin opoziţie cu producţia de regenerabile, să recurgă la măsuri extreme pentru a obţine o marjă de profit, asta în cazul în care acest lucru mai este posibil, în loc să corectăm aceste disfuncţionalităţi de piaţă. Competitivitatea înseamnă ca toţi producătorii să depună eforturi în a-şi vinde, valorifica, producţia.

Reporter: Ce impact a avut asupra activităţii Nuclearelectrica înfiinţarea bursei regionale de energie?

Daniela Lulache: Pentru SNN, cuplarea prin preţ a celor patru pieţe regionale (România, Ungaria, Slovacia şi Cehia), nu are un impact asupra preţului energiei electrice, deoarece cuplarea se face pe aceeaşi infrastructură de transport. Nefiind capacitate de transport mai mare către export, practic cantităţile tranzacţionate rămân aproximativ constante pe graniţa , iar preţul este cel determinat de cerere şi oferta. Modalitatea de tranzacţionare este diferită, dar cred că preţurile ar fi fost aceleaşi şi dacă nu ar fi existat această cuplare prin preţ. Şi de aici, o singură concluzie: dezvoltarea infrastructurii de transport este încă una din marile necesităţi de investiţii, iar modificarea legislativă care să permită producătorilor români exportul direct, un mare avantaj.

Reporter: Cum caracterizaţi mediul de afaceri din ţara noastră?

Daniela Lulache: Imaginea în oglindă a măsurilor adoptate şi în cele mai multe cazuri a lipsei de măsuri necesare dezvoltării unui mediu de afaceri puternic, atragerii de investitori. Banii se investesc într-un mediu stabil, echilibrat şi reglementat, fără schimbări majore şi inopinate la nivel legislativ şi fiscal. Cadrul de reglementare, legislativ şi fiscal trebuie să ofere încredere investitorilor români şi străini, trebuie să le ofere garanţia recuperării investiţiei şi pe cea a paşilor următori pentru dezvoltare.

Reporter: Ce avantaje/dezavantaje vedeţi în faptul că societatea este prezentă pe piaţă de capital?

Daniela Lulache: Companiile energetice strategice din România aveau nevoie de o schimbare majoră de funcţionare şi mentalitate, iar această schimbare a venit prin listarea pe bursă. Din acest punct de vedere, schimbările implementate (structurale, procesuale, de management aplicat, transparenţă) în aceşti ani au fost majore pentru a ajunge la nivelul companiilor externe, pentru a răspunde interesului investitorilor străini care judecă actorii de pe piaţă de capital după aceleaşi criterii obiective. Apoi, accesul la resursele din piaţă, posibilitatea dezvoltării de investiţii majore prin accesul la capitalul din piaţă, că alternativă la soluţia finanţării prin bănci. Piaţa de capital asigură emitenţilor o serie de avantaje, depinde de ei de cât de mult doresc să profite de aceste posibilităţi.

Reporter: Ce aşteptări aveţi de la autorităţi în acest an? Cum vă afectează noul Cod Fiscal?

Daniela Lulache: Nu am aşteptări neapărat doar din partea autorităţilor. Cred, în schimb, că trebuie să conclucrăm pentru a corecta aceste disfuncţii de piaţă, pentru a crea un mediu competitiv real, propice tuturor producătorilor. Există în prezent nevoia unor schimbări de legislaţie primară şi secundară aferentă pieţei de energie, de o strategie care să aducă la un numitor comun nevoia de investiţii, cu infrastructură şi cu posibilitatea reală de export. Pe de altă parte, companiile cu capital majoritar de stat mai au nevoie de o echilibrare a exercitării controlului din partea instituţiilor abilitate ale statului, de o updatare a măsurilor la un anumit stadiu de evoluţie, de o corelare şi integrare a măsurilor fără a afecta activitatea sau planurile de dezvoltare. Toate aceste nevoi au soluţii, dar aceste soluţii ţin de dialogul permanent între ambele părţi. Este clar că măsurile unidirecţionale, cu aplicabilitate generală, nu mai sunt eficiente într-un climat care trebuie să valorifice diferenţe specifice.