DATORITĂ CREŞTERII ACTIVELOR FONDULUI SUVERAN, Toţi norvegienii au devenit milionari în moneda locală

Cetăţenii Norvegiei au ajuns să deţină fiecare o avere teoretică de peste un milion de coroane norvegiene (118.750 euro), după ce activele fondului suveran de investiţii al ţării, care investeşte şi pe piaţa noastră de capital, au depăşit 5,1 trilioane coroane norvegiene (606,81 miliarde euro), arată Reuters.

Populaţia Norvegiei depăşeşte cu puţin cinci milioane de locuitori, potrivit datelor oficiale.

Este pentru prima dată în istoria statului scandinav când valoarea per capita a activelor fondului său suveran, al cărui nume oficial este Government Pension Fund Global, trece de un milion de coroane, a declarat purtătorul de cuvânt al Băncii Centrale a Norvegiei (Norges Bank), citat de Reuters.

Norvegienii nu pot să acceseze, însă, aceşti bani, Guvernul având dreptul să utilizeze cel mult 4% din active, anual, ca să îşi finanţeze bugetul.

Fondul suveran norvegian a fost înfiinţat în anul 1990, cu scopul să servească drept instrument al politicii fiscale a ţării scandinave şi este alimentat de veniturile generate de industria locală petrolieră şi a gazelor naturale.

Ţara noastră a intrat în rândul statelor în care fondul suveran de investiţii al Norvegiei deţine active în 2012, potrivit raportului anual pe anul respectiv întocmit de Norges Bank Investment Management (NBIM), divizia de investiţii a băncii centrale a Norvegiei, care administrează fondul.

Una dintre companiile în care Government Pension Fund Global ar fi investit este "Petrom" (simbol SNP), potrivit unor surse din piaţa de capital. În luna decembrie a anului trecut, un fond administrat de Franklin Templeton a cumpărat acţiuni SNP în valoare de 8,3 milioane lei, compania acţionând drept subcontractant pentru NBIM, ne-au precizat sursele noastre.

Ministrul de Finanţe al Norvegiei, Siv Jensen, a declarat, pentru Rueters, că fondul a servit drept un "tampon" în faţa turbulenţelor cauzate de variaţiile puternice ale preţurilor petrolului şi gazelor naturale. "Multe ţări au descoperit că venituri temporare mari provenite din exploatarea resurselor naturale produc boom-uri de scurtă durată care sunt urmate de ajustări dificile", explică domnia sa.

Valoarea activelor fondului a reprezentat, anul trecut, 183% din PIB-ul Norvegiei, iar analiştii se aşteaptă să atingă un nivel maxim de 220% din PIB, în jurul anului 2030, notează agenţia de ştiri.

"Fondul reprezintă un succes, ca urmare a faptului că Parlamentul a reuşit să pună bani deoparte pentru viitor. Există multe exemple de ţări care nu au reuşit acest lucru", consideră Oeystein Doerum, economistul şef al DNB Markets, divizia de investment banking al celei mai mari bănci norvegiene, potrivit Reuters.

Avuţia datorată resurselor energetice creează şi o serie de probleme, făcând statul reticent să realizeze reforme sau să reducă subvenţii greu de obţinut în alte ţări, semnalează aceeaşi sursă. În plus, pare să determine o parte a populaţiei să refuze să lucreze, preferând să încaseze ajutoare din partea statului, conform agenţiei. Oeystein Doerum precizează că unul din cinci norvegieni care se încadrează în vârsta legală pentru muncă alege ajutoarele sociale, deşi rata oficială a şomajului este de 3,3%, conform Reuters.

La rândul său, analistul politic Jerome Vitenberg, fost profesor la London School of Economics and Political Science, atrage atenţia că imaginea pozitivă a economiei Norvegiei maschează mai multe aspecte care, dacă nu vor fi rezolvate, riscă să cauzeze probleme ţării.

Domnia sa explica, la sfârşitul anului trecut, că, deşi valoarea activelor fondului suveran de investiţii este ridicată, aceasta nu o depăşeşte decât cu puţin pe cea a datoriei externe. De asemenea, există riscul ca eventuale căderi ale pieţele financiare să diminueze substanţial portofoliul, mai notează analistul. Government Pension Fund Global este mandatat să menţină 60% din active sub formă de acţiuni, 35% în obligaţiuni şi 5% în proprietăţi imobiliare. Mandatul investiţional al fondului suveran al Norvegiei ar putea să fie extins, ca să includă şi conducte, drumuri şi alte proiecte de infrastructură, a declarat, săptămâna aceasta, premierul norvegian, Erna Solberg. Propunerile ar urma să fie prezentate în primăvară, relatează Bloomberg.

Alte puncte slabe ale economiei statului scandinav le reprezintă dependenţa de industria energetică şi neglijarea infrastructurii care nu are legătură cu acest sector, a scris Jerome Vitenberg în publicaţia Washington Times.

Norvegia este considerată, de către investitorii în derivate financiare, ca prezentând cel mai redus risc de faliment suveran la nivel mondial, fiind urmată de alte două ţări din Scandinavia, respectiv Suedia şi Danemarca, potrivit Bloomberg.

Regiunea a părut să fie la adăpost de criza datoriilor suverane din Europa, în condiţiile în care datoria sa publică este la jumătate faţă de media europeană, notează publicaţia, adăugând că, în ultima perioadă, guvernele ţărilor din zonă au început şi ele să reducă din cheltuielile bugetare.