Creditul în valută şi-a menţinut ritmul de creştere, în ciuda avertismentelor repetate ale reprezentaţilor Băncii Naţionale cu privire la riscul valutar.
Agenţiile de rating internaţionale au subliniat la rândul lor că nivelul ridicat al creditelor în altă monedă faţă de cea naţională este extem de riscant.
Potrivit ultimelor statistici ale Băncii Naţionale, după prima jumătate a anului, 55% dintre creditele acordate de băncile comerciale din ţara noastră au fost în altă monedă faţă de cea naţională. Un studiu publicat recent de Fondul Monetar Internaţional spune că în ţările Europei Centrale şi de Est măsurile administrative au o eficienţă redusă în temperarea ritmului de creştere a împrumuturilor în valută. Analiştii FMI au concluzionat, după efectuarea unui model econometric, că, după aderarea la Uniunea Europeană, încrederea în stabilitatea cursului de schimb creşte, iar împrumutaţii iau din ce în ce mai puţin în considerare riscul valutar. Totodată, băncile au acces la pieţele internaţionale şi găsesc metode de a ocoli eventualele măsuri din partea autorităţilor menite să tempereze ritmul de creştere a creditelor în valută, potrivit studiului citat.
Concluzia finală a Fondului Monetar Internaţional a fost că politicile ar trebui să se orienteze spre creşterea economisirii în monedă naţională.
Kenneth Orchard, analist în cadrul agenţiei de rating internaţionale Moody"s, apreciază că clienţii băncilor subestimează uneori riscul valutar. Totuşi un împrumut în valută poate reprezenta, uneori o alegere fericită.
Reprezentantul Moody"s apreciază că cei mai mulţi dintre împrumutaţi sunt conştienţi de riscul valutar, dar ţin mai puţin cont de acesta atunci când diferenţialul de dobândă este favorabil unui împrumut în euro.
În acelaşi timp este de aşteptat pe termen lung ca monedele ţărilor europene cu economii de tranziţie să se aprecieze în raport cu euro, este de părere Kenneth Orchard. Pe de altă parte, Andrew Colquhoun, analist al Fitch Ratings, apreciază că o depreciere accentuată a leului nu este un eveniment imposibil din cauza nivelului ridicat al finanţării externe şi a expunerilor pe pieţele de capital internaţionale. Creşterea raportului dintre euro şi leu ar crea probleme băncilor comerciale, în cazul în care clienţii lor nu vor mai putea să plătească ratele.
Cei doi analişti apreciază că Banca Naţională este conştientă de riscul valutar şi prin urmare face tot ce tot ce poate pentru limitarea acestuia.
Cea mai recentă măsură luată de BNR a fost proiectul legislativ pentru modificarea regulamentului privind creditarea personelor fizice.
Kenneth Orchard consideră că noile reguli au un efect pozitiv atât din punct de vedere financiar cât şi din punct de vedere macroeconomic. Ţările unde împrumuturile acordate de bănci au crescut mult prea repede s-au confruntat cu instabilităţi macroeconomice şi probleme în sistemul bancar, atenţionează Kenneth Orchard.
La fel ca şi câţiva dintre bancherii şi analiştii financiari din ţara noastră, Kenneth Orchard este de părere că noile reguli prudenţiale vor afecta în special imprumuturile pentru locuinţe şi că utilitatea lor va scădea de-a lungul timpului.
Banca Naţională a atras atenţia în mod special asupra creşterii nivelului împrumuturilor în monede exotice.
După primele şase luni ale acestui an valoarea creditelor în valută avea un nivel 98,136 miliarde de lei, în creştere cu 89,3% faţă de sfârşitul primei jumătăţi a anului trecut.
Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank, apreciază că un credit în euro sau în franci elveţieni presupune obţinerea unei sume mai mari, la un cost mai mic comparativ cu creditul în lei, dar se mai adaugă riscul valutar care, în cazul francului elveţian este mai mare (acesta se transformându-se întâi în euro şi apoi în lei).
Francul este o valută de refugiu în situaţia apariţei unor turbulenţe pe piaţa financiară internaţională, este de părere domnul Dumitru. Domnia sa este de părere că acest lucru se datorează credibilităţii financiare şi a stabilităţii economiei acestei ţări, care atrage astfel investitorii. În acest fel are loc o apreciere a francului.
De la începerea crizei financiare francul elveţian s-a apreciat faţă de euro de la 1,68 franci pentru un euro, la un minim de 1,535 franci pentru un euro. Întărirea faţă de euro a francului elveţian a determinat o întărire mai mare faţă de leu, care s-a depreciat în acest timp, faţă de moneda europeană, avertizează economistul şef al Raiffeisen Bank.
"Astfel, dacă luam un credit în franci elveţieni cu un an în urmă, din cursul de schimb aş fi pierdut mai mult decât dacă aş fi contractat creditul în euro", susţine domnul Dumitru. Astfel, consideră domnia sa, apare temerea Băncii Naţionale legată de "monedele exotice".
1. ''Off topic'' dar important
(mesaj trimis de hidroelectricul în data de 30.07.2008, 13:28)
Cumatru' Seres ne ia drept prosti atunci cand se da de ceasul mortii vorbind despre celebrul sau ordin privind tranzactionarea pe OPCOM a energiei produsa in hidrocentrale si termocentrale.
Imberbul Seres uita sa adauge ca celebrul sau ordin viza doar 2-3% din productia Hidroelectrica, de pilda.
Restul productiei Hidroelectrica fiind antamat la jumatate din pretul de pe piata al energiei prin contractele incheiate fara licitatie cu ''baietii destepti'' ce au pagubit statul conform rechizitoriului Procuraturii cu cca o jumatate de miliard de euro.