Plăţile zilnice ale Uniunii Europene către Rusia au ajuns recent la aproape 700 de milioane de euro. Aceasta este doar contravaloarea gazelor importate, conform unor date recente ale Institutului Bruegel, care mai arată că valoarea importurilor de gaze în prima zi a anului 2022 a fost de 188 de milioane de euro, iar media zilnică lunii ianuarie a fost de 220 de milioane.
Estimările de la Bruegel mai arată că Rusia a ajuns să încaseze zilnic de la UE şi 350 de milioane de euro pentru importurile de petrol, iar astfel plăţile zilnice depăşesc un miliard de euro.
Care este costul zilnic pentru Rusia al războiului din Ucraina? O serie de estimări au fost prezentate de publicaţia Asia Times într-un articol cu titlul "Russia's low-cost war can endure Western sanctions".
Autorul citează o sursă familiară cu operaţiunile militare ale Statelor Unite, care a declarat că invazia a costat circa 500 de milioane de dolari pe zi în primele patru zile. Aici au fost incluse estimările pentru pierderile de echipamente militare, inclusiv avioanele de luptă, precum şi muniţia utilizată.
Această estimare de circa 2 miliarde de dolari, mult mai redusă decât una de 15 miliarde de dolari în acelaşi interval prezentată de Financial Times, porneşte de la gradul mai redus de sofisticare al muniţiilor utilizate în comparaţie cu cele americane, dar şi de la faptul că vehiculele militare ale Rusiei sunt alimentate cu motorină.
Contează foarte mult şi faptul că, în condiţiile în care industria energetică şi cea de armament sunt sectoare cheie în economia Rusiei, aprovizionarea trupelor cu muniţie, armament şi combustibil se face din surse interne.
În aceste condiţii, durata războiului depinde foarte puţin de resursele financiare din rezerva valutară a Băncii Rusiei, care oricum sunt blocate în cea mai mare parte prin sancţiunile impuse de UE şi Statele Unite, o acţiune fără precedent, care va avea implicaţii majore asupra transformării structurii financiare globale în următorii ani.
Iar resursele financiare se pare că vor continua să "curgă", deoarece aliaţii occidentali se opun extinderii sancţiunilor şi la nivelul exporturilor petrol, gaze şi cărbune ale Rusiei.
"Nu voi susţine un embargo asupra importurilor de combustibili fosili din Rusia", a declarat Robert Habeck, ministrul economiei şi acţiunii climatice din Germania, pentru Bloomberg.
Ulterior, Habeck a subliniat că "pragmatismul trebuie să se afle deasupra oricărui angajament politic", iar "pentru a fi pregătiţi pentru ceea ce este mai rău, trebuie să menţinem pregătite centralele pe cărbune şi poate chiar să le punem în funcţiune".
Oare sunt pregătite şi celelalte economii ale UE în acest sens, mai ales cele care au trecut la tranziţia verde haotic şi fără niciun fel de pregătire, cum s-a întâmplat şi în ţara noastră?
Sau celorlalte economii nu li se va permite să încalce promisiunea sacră de oprire a schimbărilor climatice, pe fondul menţinerii unui alarmism nejustificat prin "dovezi ştiinţifice", dovezi obţinute inclusiv prin falsificarea datelor?
Jen Psaki, secretarul de presă al Casei Albe, a avut recent mari dificultăţi în a răspunde unei întrebări simple: "Atâta vreme cât le cumpărăm petrolul, nu înseamnă că le finanţăm războiul?"
Psaki a răspuns că se poate face mai mult prin investiţii în alte surse de energie. În ceea ce priveşte importurile de petrol din Rusia, secretarul de presă al Casei Albe a precizat că "importurile din Rusia sunt doar 10% din importurile totale, iar obiectivul nostru este să adoptăm măsuri cu impact maxim asupra preşedintelui Putin şi impact minim asupra cetăţenilor americani".
Tocmai o astfel de atitudine l-a determinat pe Michael Shellenberger să scrie că puterea actuală a lui Vladimir Putin are ca sursă "himerele verzi ale Vestului", care i-au permis să alimenteze dependenţa Occidentului de combustibilii exportaţi de Rusia.
Michael Shellenberger, un fost fanatic ecologist timp de trei decenii, a fost numit "erou al mediului" în revista Time, iar apoi s-a transformat, de câţiva ani, în promotor al energiei nucleare şi a scris cartea "Apocalypse Never".
"Dacă Putin nu ar fi crezut că beneficiile invaziei sunt mai mari decât costurile, nu ar fi făcut-o, deoarece este un actor raţional, nu un nebun", a scris recent Shellenberger pe contul său de Twitter, unde mai acuză elitele occidentale că sunt "idioţii utili ai lui Putin".
De unde vine această acuzaţie deosebit de dură? De la faptul că obiectivul elitelor occidentale este crearea unui deficit de energie prin care să forţeze oprirea schimbărilor climatice, după cum subliniază Michael Shellenberger.
Se pare că războiul din Ucraina este deosebit de util din acest punct de vedere, iar poate că preşedintele Putin ar putea să devină un favorit incontestabil pentru un viitor titlu de "erou al mediului" din partea revistei Time. Am înţeles că a fost deja propus pentru Premiul Nobel în medicină, deoarece a rezolvat problema pandemiei de coronavirus în 48 de ore.
Scoaterea Europei de sub jugul energetic al Rusiei a devenit, deci, un obiectiv de importanţă capitală.
În acest sens, International Energy Agency (IEA) a propus un plan în 10 puncte care ar putea reduce semnificativ dependenţa UE de gazele naturale importate din Rusia.
Conform datelor prezentate de IEA, Rusia a fost sursa a 45% din importurile de gaze ale UE în 2021 şi a acoperit 40% din consum.
Planul, care susţine că poate reduce importurile de gaze din Rusia cu peste o treime într-un an, include utilizarea unor surse alternative de gaze, pe fondul stopării noilor contracte cu Rusia.
Dar care ar fi sursele alternative, în condiţiile în care importurile de gazele naturale lichefiate sunt mult mai scumpe, iar autorităţile din Qatar au declarat că nu pot creşte foarte mult cantitatea furnizată Europei din cauza contractelor actuale pe termen lung?
Alte propuneri din plan sunt accelerarea dezvoltării de noi proiecte solare şi eoliene, introducerea unor cerinţe minime pentru stocurile de gaze, maximizarea generării de electricitate din surse cu emisiuni reduse, precum cele nucleare, dar şi măsuri de protecţie a consumatorilor vulnerabili.
Printre propunerile IEA se regăsesc şi creşterea eficienţei energetice a clădirilor şi accelerarea procesului de înlocuire a centralelor individuale pe gaze cu pompele de căldură.
În ceea ce priveşte pompele de căldură, specialiştii de la IEA consideră, probabil, că sursa de căldură va fi fierberea sângelui în vine când vezi cât ai plătit pentru o "soluţie" infernală. Presa britanică prezintă de ceva timp experienţa de groază a gospodăriilor care şi-au instalat astfel de sisteme, dar şi opinii ale specialiştilor în construcţii, care nu încetează să le sublinieze randamentul energetic extrem de scăzut în comparaţie cu soluţiile clasice.
Ultimele puncte din planul de la IEA includ "încurajarea unei ajustări temporare a termostatului de către consumatori", dar şi intensificarea eforturilor pentru "diversificarea şi decarbonizarea surselor de energie".
Arjun Murti, fost analist al pieţelor energiei la Goldman Sachs timp de peste două decenii, şi-a exprimat neîncrederea în succesul planului prezentat de IEA.
După ironizarea propunerii de creştere a investiţiilor în centrale eoliene şi solare, Murti a subliniat că este nevoie de soluţii pentru surse de care să asigure aşa-numita "generare de bază", cum sunt centralele nucleare, care pot produce continuu şi pe care se poate conta pentru acoperirea cererii principale în orice moment.
Fostul analist de la GS a mai subliniat apoi şi efectele deosebit de negative ale intrării Europei într-o competiţie dură pentru aprovizionarea cu gaze lichefiate (GNL), în special asupra ţărilor în curs de dezvoltare. "Unde este justiţia climatică?", întreabă Murti. Iar acesta nu este decât un mic exemplu al consecinţelor neintenţionate derivate din planurilor energetice ale Europei.
În lumina recomandărilor de la IEA, Javier Blas, analist al pieţei energiei la Bloomberg, ne îndeamnă, pe contul său de Twitter, să punem ceva gros pe noi şi să oprim căldura, iar dacă în casă se află copii sau persoane în vârstă recomandarea este de reducere a temperaturii la termostat, deoarece "trebuie să reducem cererea".
Câţi europeni sunt gata să urmeze această chemare? De ce nu vin liderii europeni să demonstreze ce înseamnă sacrificiul în numele unei cauze nobile şi de o moralitate imaculată?
Zilele trecute, Bloomberg scria că Europa se pregăteşte pentru adoptarea unor măsuri extraordinare în cazul unor sancţiuni din partea Rusiei, iar un scenariu luat în considerare este oprirea completă a gazelor naturale.
Dar de ce ar face Rusia aşa ceva când "afacerile" cu Europa sunt aşa de profitabile? Nu ar trebui ca Europa şi Statele Unite să adopte singure astfel de decizii şi să treacă la oprirea totală a importurilor de petrol şi gaze pentru a bloca maşina de război a Rusiei?
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.03.2022, 08:57)
Nu inteleg, valoarea importurilor zilnice de gaze din Rusia in UE este de 700 mil eur sau de 220 mil euro, cum scrie putin mai jos?
1.1. Cautati ziare cu lozinci scurte daca frazele va ob (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.03.2022, 09:22)
Plăţile zilnice au ajuns recent la aproape 700 de milioane de euro.
Valoarea importurilor de gaze în prima zi a anului 2022 a fost de 188 de milioane de euro, iar media zilnică lunii ianuarie a fost de 220 de milioane.
Poate ca se mai cumpara si altceva in afara de gaze dar nu e bine sa spui ca se cumpara autoturisme, grau, ulei de floarea soarelui sau alte produse.
1.2. completare (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.03.2022, 09:23)
Cautati ziare cu lozinci scurte daca frazele va obosesc
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.03.2022, 11:37)
Tovarase, ce automobile cumperi matale din Rusia? Ce alte produse in afara de materii prime?
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.03.2022, 21:51)
Incredibil Calin ... pana si acum cand se moare la propriu pe strazi, batrani, femei de glont rusesc, el intreaba occidentul daca are probleme el de constiinta :))) Nu pe rusi, probabil ca e clar ca nu au constiinta, iar probleme sunt fara numar.