De ce vaccinurile nu pot fi capabile să elimine Covid-19

Drumul către eliminarea Covid-19 este lung şi pavat cu incertitudine. Multe ţări se bazează pe vaccinuri pentru a construi o imunitate suficientă în populaţiile lor, astfel încât SARS-CoV-2 să nu poată găsi persoane susceptibile de infectare, determinând încetinirea transmiterii coronavirusului şi, în cele din urmă, oprirea acestuia. Dar chiar şi cu lansarea de vaccinuri extrem de eficiente, acoperirea imunizării ar putea să nu atingă acest nivel - aşa-numitul prag de imunitate al turmei - în curând. În primul rând, nu se ştie ce nivel de imunitate este necesar şi dacă vaccinurile vor fi suficient de puternice pentru a o atinge. Există, de asemenea, ameninţarea unor variante emergente de coronavirus care ar putea slăbi eficacitatea imunizărilor, relatează Bloomberg.com

Covid-19 poate fi eradicat?

Nu. Până în prezent, o singură boală umană - variola - a fost eradicată oficial; adică redus la zero cazuri şi menţinut acolo pe termen lung fără măsuri de intervenţie continuă. Variola a fost eliminată datorită unui vaccin extrem de eficient şi faptului că oamenii sunt singurele mamifere care sunt în mod natural susceptibile la infecţia cu virusul variolei care cauzează boala.

SARS-CoV-2 se crede că persistă în natură la liliecii potcoavă şi se ştie că infectează nurcile, pisicile, gorilele şi alte animale. Ştergerea virusului ar necesita alungarea acestuia din toate speciile susceptibile, ceea ce nu este fezabil.

2. Ce este "eliminarea" unei boli?

Atunci când eforturile de suprimare a unui focar au dus la zero cazuri noi de boală sau infecţie într-o zonă definită pe o perioadă susţinută. Nu există o definiţie oficială a duratei. O propunere este de a face 28 de zile, ceea ce corespunde de două ori mai mult decât intervalul exterior al perioadei de incubaţie a SARS-CoV-2 - timpul dintre infecţie şi apariţia simptomelor. Unele ţări, cum ar fi Noua Zeelandă, au obţinut zero cazuri noi pentru perioade lungi de timp, folosind restricţii precum închiderea frontierelor, blocarea şi detectarea şi izolarea cazurilor. În timpul unei pandemii, care este un focar al unei noi infecţii pe continente, susţinerea eliminării oricărei boli infecţioase la nivel naţional este o provocare, dacă nu imposibilă, din cauza ameninţării reintrării virusului în ţară de către călătorii internaţionali infectaţi.

3. Vaccinurile vor elimina Covid-19?

E greu de spus. Nu se ştie ce proporţie a populaţiei trebuie să aibă imunitate pentru a opri circulaţia coronavirusului sau dacă chiar şi cele mai puternice vaccinuri vor putea preveni răspândirea acestuia. Un studiu a estimat că pentru a opri transmiterea, 55% până la 82% din populaţie ar trebui să aibă imunitate, care poate fi realizată fie prin recuperarea după o infecţie, fie prin vaccinare. Cu toate acestea, imunitatea efectivului nu a fost atinsă în Manaus, capitala statului Amazonas din Brazilia, chiar şi după ce aproximativ 76% din populaţie a fost infectată. Cu toate acestea, există motive să credem că vaccinările în masă vor avea un efect mai puternic, deoarece vaccinurile par să obţină o protecţie mai puternică şi mai durabilă decât o infecţie anterioară.

4. Cât de eficiente vor fi vaccinurile?

Există dovezi că vaccinurile realizate de Pfizer Inc.-BioNTech SE şi Moderna Inc. sunt foarte eficiente - până la 95% - pentru a împiedica destinatarii să dezvolte Covid-19 în sine. Cu toate acestea, nu au fost publicate date privind capacitatea lor de a preveni dezvoltarea unor infecţii asimptomatice sau transmiterea virusului către alţii. Standardul de aur în vaccinologie este oprirea infecţiei, precum şi a bolilor, oferind aşa-numita imunitate sterilizantă. Dar nu este întotdeauna realizat. Vaccinul împotriva rujeolei, de exemplu, previne infecţia, astfel încât persoanele vaccinate să nu răspândească virusul, în timp ce vaccinul împotriva tusei convulsive face o treabă bună protejând împotriva bolilor grave, dar este mai puţin eficient la oprirea infecţiei. Încurajator, un studiu al vaccinului Moderna la maimuţe a sugerat că acesta va reduce, dacă nu chiar preveni complet, transmiterea ulterioară a virusului. Studiile clinice care utilizează vaccinul

AstraZeneca indică faptul că poate fi mai puţin de 60% eficientă la stoparea infecţiilor - ceea ce face puţin probabil să se obţină imunitatea efectivului chiar dacă toată lumea dintr-o populaţie a primit două doze.

5. Cum intră variantele factorului de virus?

Cercetătorii au studiat capacitatea anticorpilor din sângele pacienţilor recuperaţi de Covid-19 de a bloca noile variante cu răspândire rapidă B.1.1.7, 501Y.V2 şi P.1 raportate pentru prima dată în Marea Britanie, Africa de Sud şi Brazilia. Unele cercetări au indicat potenţialul acestor tulpini de a scăpa de protecţia imună oferită de infecţia naturală. Oamenii de ştiinţă au avertizat că studiile de laborator sunt doar orientative şi nu există dovezi că acest lucru se întâmplă de fapt în comunitate sau dacă anticorpii generaţi de vaccin vor fi mai puţin eficienţi împotriva noii tulpini.

6. Vaccinurile Covid-19 trebuie să prevină infecţia pentru a reduce cazurile?

Nu. Vaccinurile nu trebuie să fie perfecte pentru a avea un beneficiu pentru sănătatea publică. Vaccinologa din Noua Zeelandă, Helen Petousis-Harris, arată rotavirusul şi varicela ca exemple de boli care au fost "practic eliminate folosind vaccinuri care sunt foarte bune în prevenirea bolilor severe, destul de bune în prevenirea oricărei boli, dar care nu previn complet infecţia la toată lumea. " Deoarece SARS-CoV-2 se răspândeşte prin particulele respiratorii din gâtul şi nasul unei persoane infectate, un vaccin care reduce cantitatea de virus din căile respiratorii sau reduce frecvenţa cu care o persoană infectată tuseste poate reduce probabilitatea ca acesta să fie transmis altora şi să scadă numărul efectiv de reproducere (Re), care este numărul mediu de infecţii noi estimat să provină dintr-un singur caz. Mike Ryan, şeful programului de urgenţă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a declarat reporterilor pe 25 ianuarie că, mai degrabă decât să se concentreze asupra eliminării SARS-CoV-2, succesul ar trebui văzut ca "reducerea capacităţii acestui virus de a ucide, de a pune oamenii în spital, pentru a ne distruge viaţa economică şi socială. "

7. Ce se întâmplă dacă Covid-19 nu este eliminat?

David Heymann, preşedintele Grupului consultativ strategic şi tehnic al OMS pentru pericole infecţioase, a avertizat la sfârşitul anului 2020, "se pare că destinul SARS-CoV-2 este să devină endemic". Viruşii endemici circulă continuu în comunitate, cauzând adesea creşteri periodice atunci când caracteristicile bolii şi tiparele de comportament uman favorizează transmiterea.

8. Care ar putea fi implicaţiile?

Nu se ştie cum vor evolua lucrurile, dar cercetătorii au început să creeze scenarii. Oamenii care au supravieţuit Covid-19 şi cei vaccinaţi împotriva acestuia vor fi probabil protejaţi împotriva bolii ceva timp. Este probabil ca reexpunerea la virus sau o lovitură de rapel a vaccinului să le consolideze protecţia. Pe măsură ce tot mai mulţi oameni dezvoltă imunitatea în acest fel, virusul îi va găsi pe cei care nu sunt încă imuni, atâta timp cât imunitatea efectivului nu este stabilită pentru a-i proteja. Aceasta va însemna că persoanele care nu se pot vaccina - deoarece sistemul lor imunitar este compromis sau au alergii la ingredientele vaccinului sau sunt prea tineri (niciunul dintre vaccinurile autorizate în ţările occidentale nu a fost aprobat pentru copii) - va rămâne vulnerabil. Unii oameni de ştiinţă au prezis că, odată ce faza endemică este atinsă şi expunerea primară la virus este în copilărie, SARS-CoV-2 nu poate fi mai virulent decât răceala obişnuită.