De la secetă, la culturi inundate. Estimările agricultorilor din Buzău

Agricultura este o loterie, iar un an agricol nu mai seamănă cu celălalt. Se trece de la o extremă la alta, iar fermierii care vor să nu mai depindă de vremea capricioasă sunt nevoiţi să-şi pună la punct sisteme de irigaţii cu care să combată seceta, dar şi sisteme de desecare în cazul unor ploi abundente, aşa cum se întâmplă în această perioadă. Din păcate, agricultorii din Buzău nu sunt pregătiţi nici pentru o situaţie nici pentru alta astfel că după pierderile de anul trecut, când căldura excesivă din timpul verii le-a distrus aproape în totalitate culturile de cereale, anul acesta, aproape de vremea recoltatului, precipitaţiile le dau peste cap planurile şi le pun în pericol munca.

Buzăul a fost, zile la rând, sub avertizare de cod portocaliu de precipitaţii, iar solul a ajuns aproape de saturaţie din punct de vedere al umidităţii. Pe alocuri, este vizibil şi fenomenul de băltire, însă, spun fermierii, deocamdată nu este unul excesiv, care să pună culturile în pericol. Totuşi, dacă ploile vor continua, există riscul ca o parte din producţia din acest an să fie compromisă. În plus, tot din cauza ploilor însemnate cantitativ agricultorii se confruntă cu o invazie a insectelor şi a dăunătorilor la care trebuie să se intervină urgent cu tratamente. Cu alte cuvinte, sunt zile decisive pentru producţiile de orz, rapiţă şi grâu, iar fermierii speră ca vremea să se încălzească pentru ca în iulie să poată intra la recoltat, în caz contract, calitatea boabelor va fi mult afectată. Aceeaşi problemă şi în livezi, unde fructele nu au putut fi culese la timp şi exsită riscul ca ele să acumuleze prea multă apă şi să crape. Sunt însă şi fermieri liniştiţi. Este vorba despre cei care şi-au învăţat lecţia, iar după un an dezastruos pentru agricultură, s-au pus la adăpost cu ajutorul poliţelor de asigurare.

La Buzău, cantitatea de apă acumulată a atins cote record. De exemplu, la Smeeni s-au strâns 130 de litri de apă în mai puţin de trei săptămâni. Cu toate acestea, apa a fost asimilată de sol, iar fenomenul de băltire, deocamdată, nu crează probleme în judeţ.

Ionuţ Drugea, inginer agronom, a declarat: "De la începutul lunii a plouat aproximativ 130 de litri pe metrul pătrat. Este bine având în vedere seceta de anul trecut, iar fenomenul de băltire încă nu se înregistrează la noi, pe solurile noastre, probabil pe solurile grele. Deocamdată nu sunt afectate culturile de toamnă, dar în sitlul acesta, dacă va continua să plou[ probabil vor fi efecte negative ale ploii".

Agricultorii spun că degeaba culturile arată bine la acest moment dacă nu vor putea începe recoltatul. Cu cât vor sta mai mult în câmp cu atât boabele vor pierde mai mult din calităţile alimentare.

Inginerul agronom din Smeeni a exlpicat: "Anul trecut la momentul acesta orzul era recoltat şi ne pregăteam să facem probe la rapiţă, şi probabil după 1-2 iulie intram la grâu. Dar, din punctul meu de vedere, până pe 10-15 iulie nu ne atingem de rapiţă şi grâu, orzul probabil intrăm la recoltat după 5 iulie. Orzul este afectat pentru că a avut o talie foarte înaltă şi e culcat la pământ, iar din ploile acestea se va lipi de pământ şi va încolţi bobul. Rapiţa nu are nicio problemă, iar la grâu probabil se va înnegri bobul şi vom avea o scădere a calităţii".

Tot din cauza ploilor excesive a crescut şi riscul apariţiei bolilor, un aspect care la fel va duce la deprecierea calităţii boabelor, în special celor de grâu.

Cosmin Florea, director Direcţia Agricolă Buzău, a afirmat: "În antiteză cu anul trecut, anul acesta avem ploi care cad în fiecare zi, în unele locuri cantitativ foarte însemnate , până la 50 de litri pe metrul pătrat. Totuşi nu avem aceste băltiri în mod excesiv pentru că rezerva de apă din sol oricum nu este refăcută. Deci nu asta este problemă. Problema este această umiditate atmosferică foarte mare care crează un risc din punct de vedere fitosanitar, al apariţiei bolilor foliare şi duce în acelaşi timp şi la deprecierea calităţii boabelor, şi mă refer aici, în special, la grâu care ar fi trebuit să meargă la panificaţie, iată că de data aceasta avem acest risc de diminuare a calităţii".

Cosmin Florea recomandă agricultorilor să intervină cu tratamente pentru a-şi proteja culturile.

"Din cauza precipitaţiilor şi a temperaturilor, umiditatea atmosferică e ridicată şi favorizează apariţia multor dăunători, în special pe culturile însămânţate în toamnă, mă refer la grâu şi rapiţă, dar şi lagume, livezi, pomi fructiferi, viaţă de vie. Agricultorii trebuie să ia măsuri urgente pentru a limita proporţiile afectate de dăunători tratamentele sunt musai şi în mod clar se impun in această perioadă ", a mai spus Florea.

De altfel, primele efecte negative ale precipitaţiilor abundente deja pot fi văzute, pe câmp, cu ochiul liber. Lanurile de orz au fost culcate până la pământ, iar spicele grâului şi-au schimbat culoare, semn că au apărut bolile.

Costel Vânătoru, cercetător la Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău, a declarat: "Dacă facem referire la grâu calitatea lui este afectată puternic, pe o de o parte, vorbim de o asfixiere a sistemului radicular, de o îngălbenire prematură, de o maturare forţată şi din cauza vântului şi a încărcării cu apă a spicului lanurile au fost afectate, au fost culcate la pământ".

Specialiştii sunt de părere că mare parte din producţia de grâu, pe lângă faptul că va fi diminuată , va pierde din calităţile de panificaţie.

"Grâul şi-a schimbat culoare, şi nu una plăcută, aurie, ci în una închisă ceea ce dovedeşte prezenţa bolilor ale apartului folier care duce la deprecierea producţiei. Grâul pentru panificaţie are anumiţi indici de calitate pe care trebuie să-i îndeplinească şi cred că, după recoltare, când se fac analize de laborator, este posibil ca mare parte din producţie să fie declasată de la a fi folosită pentru panificaţie şi dusă către zona furajeră, către zootehnie, către alte utilizări", a explicat cercetătorul buzoian.

Situaţia este una extrem de dificilă pentru agricultorii care anul trecut au pierdut chiar şi întreaga producţie, însă sunt şi situaţii fericite. Un exemplu este Ionuţ Vişan, un fermier din comuna Ţinteşti care şi-a asigurat întreaga suprafaţă de 500 de hectare.

Domnia sa a precizat: "Am încheiat asigurări de grindină, vijelii, inundaţii, incendii. Pe an plătesc undeva până în 30.000 de lei, dar aproximativ jumătate din această sumă îi iau de la AFIR înapoi. Făcându-mi asigurare, acum sunt foarte liniştit. Eu am asigurat orzul pe 6 tone la hectar şi asta este, dacă îmi diminuează producerea la 3 tone voi recupera de la asigurări. Am făcut deja înştiinţări să vină să îmi supravegheze cultura, că e culcată. Dăcă nu îmi iese proucţia aceea de 6 tone, îmi iau diferenţa de la asigurare. Deci, asigurarea culturilor, din punctul meu de vedere, este mai bună decât chiar irigaţia. E mult de muncă. Stai zi şi noapte pe câmp. Aşa, ai asigurarea plătită, la revedere. Poţi sta liniştit!".

• Pierderi şi la producţia de fructe

A fost o vreme total neprielnică şi pentru culesul cireşelor. La Staţiunea de Cercetare Pomicolă Istriţa, primele fructe s-au copt, iar aceasta era perioada în care culesul ar fi trebuit să fie în plin. Cu toate acestea, culegătorii intră să adune cireşele doar între reprizele de ploaie şi totul decurge anevoios. În plus, apa nu face bine nici fructelor, iar asta înseamnă încă o diminuare a producţiei care şi aşa , anul acesta, este la jumătate faţă de anii roditori.

"Producţia de anul acesta este una bună având în vedere condiţiile climatice. Este adevărat ne aşteptam la o producţie mai mare dar frigul din perioada de înflorire a diminuat cantitatea de fructe. Avem şi o întârziere de recoltare de două săptămâni. Concret, la cele 10 hectare de cireşe ne aşteptăm să culegem circa 40 de tone, adică undeva la jumătate faţă de anii trecuţi", a spus Rareş Pândaru, şeful fermei Istriţa.

Cu aceleaşi probleme se confruntă şi alţi pomicultori. De exemplu, Marian Tudor, un producător de fructe care deţine atât livadă cu cireşi şi alţi pomi fructiferi, cât şi o plantaţie de zmeură şi mure la Verneşti, spune că fructele nu mai au aceleaşi calităţi ca în anii trecuţi tocmai din cauza ploilor abundente din perioada coacerii.

Acesta a mărturisit: "Cireşii suferă din cauza umidităţii. Fructele nu sunt atât de mari şi nu sunt atât de gustoase, au foarte multă apă în componenţa lor. Murii la fel, suferă din cauza cantităţii mari de apă acumulată la rădăcină. Acum abia au înflorit şi ar fi trebuit să aibă fructul format. Deocamdată sunt cam două săptămâni faţă de anul trecut întârziere. Anul trecut, în această perioadă terminam culesul la cireşe. Acum abia am început. Şi nu au aceeaşi calitate. Sunt mai apoase, şi nu sunt la fel de dulci. Noi nu folosim pesticide, avem fructe curate dar nu sunt la fel de gustoase ca anul trecut. Sunt mai apoase, zmeura este puţin mai acrişoare. Totuşi, nu ducem lipsă de clienţi. Oamenii vin pentru că ştiu că avem fructe naturale", a spus Marian Tudor.

La Verneşti, fructele se vând cu 6 lei kilogramul de cireşe, şi 16, respectiv 18 kilogramul de zmeură. La Istriţa, la magazinul de la poarta fermei, un kilogram de cireşe se vinde cu 10 lei.

Cireşele de la Istriţa sunt recunoscute pentru gustul lor deosebit, recent, soiul Early Red, cultivat şi la Istriţa, fiind desemnat soiul anului 2021. Producţia de cireşe de anul acesta va fi vândută în pieţele din marile oraşe învecinate Buzăului şi în Bucureşti.

Agricultorii sunt totuşi optimişti. Pagubele înregistrate anul trecut la culturile de toamnă, respectiv grâu, rapiţă, orz şi orzoaică au totalizat 162 000 000 lei. Lipsa precipitaţiilor a afectat culturile din 54 de comune, pe o suprafaţă de peste 70 000 ha. Din fericire, după dezastrul de anul trecut, 2021 promite recolte bogate.

"Anul aceasta din punct de vedere al producţiilor este unul dintre cei mai buni ani. Vor fi producţii, din punctul meu de vedere, foarte mari. Au fost precipitaţii la timp, temperatura mai scăzută puţin, dar nu au fost mari probleme din această cauză", a apreciat Ionuţ Drugea, inginer agronom din zona Smeeni.

În aceste condiţii, marii agricultori estimează că vor recolta cantităţi şi de cinci ori mai mari faţă de producţiile medii înregistrate anul trecut.

"Ca producţii medii, estimăm că la grâu vom avea circa 7 tone la hectar, la orz 7-8 tone la hectar, la rapiţă vom ajunge la peste 4000 de kilograme, iar la mazăre am putea urca până la 5 tone la hectar",a estima Ionuţ Drugea.

Chiar dacă producţiile înregistrate anul acesta sunt pe măsura aşteptărilor şi a investiţiilor făcute pentru îngrijirea recoltelor, agricultorii spun că pierderile de anul trecut nu vor fi recuperate. Asta pentru că au fost suprafeţe calamitate în totalitate, iar acolo unde s-a mai putut aduna ceva de pe câmp, cantităţile au fost mult prea mici faţă de normal.

În 2020, la Buzău au fost însămânţate cu grâu 56.000 de hectare cu culturile de toamnă, însă s-a recoltat doar de pe o suprafaţă de 10.000 de hectare, restul fiind distrus de secetă. Anul acesta agricol s-au cultivat aproximativ 59.000 de hectare cu grâu, iar până la circa 75.000 de hectare s-a însămânţat în toamnă orz şi orzoaică. Suprafaţa însămânţată cu rapiţă a fost de circa 10.000 de hectare, adică la jumătate faţă de cât se cultiva în anii trecuţi.