De Ziua Muncii cetăţenii cer medii de lucru fără hărţuire şi violenţă

Peste 40 de ONG-uri, sindicate, patronate, organizaţii din mediul de afaceri şi organizaţii de tineret cer Guvernului şi Parlamentului o protecţie mai bună împotriva hărţuirii şi violenţei la muncă şi demararea procedurii de ratificare a Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) nr. 190 pentru Eliminarea Violenţei şi Hărţuirii în Lumea Muncii, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, statul român a votat la OIM, în 2019, împreună cu partenerii sociali, pentru adoptarea Convenţiei nr. 190 şi a Recomandării care o acompaniază, însă nu a ratificat-o. Astfel, statul nu are nicio obligaţie în a o aplica, în condiţiile în care cadrul legislativ curent anti-hărţuire este deficitar, iar politicile publice anti-hărţuire sunt neunitare şi slab implementate. În scrisoarea deschisă trimisă către decidenţi se arată că deşi Guvernul avea obligaţia de a trimite Convenţia spre ratificare către autorităţile naţionale competente, în termen de maximum 18 luni de la adoptare, acest lucru nu s-a întâmplat.

Cazuri extreme de hărţuire, recent mediatizate, la care au fost supuşi jurnalişti, politicieni şi funcţionari publici, doar din cauză că îşi făceau meseria, ilustrează urgenţa şi seriozitatea cu care statul trebuie să abordeze subiectul hărţuirii în lumea muncii. Statul trebuie să identifice sectoarele ocupaţionale cu risc crescut de hărţuire şi să investească în elaborarea unor strategii şi măsuri care să protejeze în mod real lucrătorii, subliniază sursa citată.

"Contestarea hărţuirii la locul de muncă a devenit în România un act radical. Deseori asta înseamnă să expui nu doar discriminare, sexism sau practici de muncă abuzive, ci ilegalităţi precum faptul că angajatorii nu îşi îndeplinesc obligaţiile de plată sau acte de corupţie. Cei care contestă astfel de practici sunt pedepsiţi de către angajatori, prin izolare, ameninţări, convocarea la nenumărate comisii disciplinare cu pretexte false sau fiind compromişi profesional. Atunci când ajung în faţa inspectoratelor de muncă sau în instanţă, deseori lucrătorii se confruntă cu sisteme politizate şi, uneori, cu limitele unui sistem juridic care are puţină consideraţie pentru dreptul la muncă în condiţii echitabile şi favorabile", spune Georgiana Epure, preşedinta Asociaţiei pentru Libertate şi Egalitate de Gen, iniţiatoarea campaniei de ratificare a Convenţiei OIM nr. 190.

Potrivit scrisorii, legea cu privire la siguranţa şi sănătatea la locul de muncă ignoră complet riscurile asociate hărţuirii. Legislaţia ignoră, de asemenea, vulnerabilităţile lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea pe perioade scurte de timp, pecum stagiarii, ucenicii sau voluntarii; întoarce spatele lucrătorilor din economia informală şi a celor aflaţi în relaţii de muncă atipice; şi nu recunoaşte riscurile hărţuirii la locul de muncă din partea părţilor terţe (clienţi, pacienţi etc.). Efectele şi riscurile pe care violenţa domestică le are asupra siguranţei la locul de muncă sunt, de asemenea, ignorate, deşi statul are la dispoziţie măsuri pentru a minimiza aceste efecte asupra lucrătoarele şi asupra lumii muncii, precum introducerea unor zile libere plătite pentru victimele violenţei domestice sau acordarea dreptului de a-şi reorganiza programul de lucru.

În tot acest context, semnatarii deplâng faptul că inspectoratele teritoriale de muncă sunt depăşite de situaţie. Deşi angajatorii sunt obligaţi prin lege să dezvolte mecanisme de prevenire, raportare şi combatere a hărţuirii, legea nu este respectată, iar monitorizarea sa este deficitară. ITM-urile reuşesc în foarte mică măsură să monitorizeze respectarea acestor prevederi, iar din varii motive oamenii au puţină încredere în inspectorii de muncă.

"Contestarea hărţuirii este un lux pentru majoritatea lucrătorilor. Ei sunt cei care plătesc cu preţul sănătăţii lor fizice şi mentale, şi nu de puţine ori cu propriul loc de muncă. Cei care au curajul să o facă ar trebui să fie protejaţi şi ar trebui să ştie că legea este de partea lor. Vocea lucrătorilor şi lucrătoarelor trebuie inclusă în toate deciziile care le afectează munca şi viaţa, iar această voce spune clar că hărţuirea trebuie eliminată din lumea muncii, iar ratificarea Convenţiei OIM reprezintă un pas esenţial în această direcţie", declară Liviu Apostoiu, prim-vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel ALFA.

Cererea organizaţiilor semnatare vine în contextul în care Consiliul Economic şi Social (CES), care reuneşte reprezentanţi ai ONG-urilor, sindicatelor şi patronatelor, cât şi Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse (ANES), au emis deja recomandări pentru ratificarea Convenţiei OIM nr. 190 către Ministerul Muncii. În luna iunie, se împlinesc trei ani de când România a votat în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii pentru adoptarea Convenţiei nr. 190. Alte ţări membre ale Uniunii Europene, precum Grecia şi Italia, au ratificat deja Convenţia, iar parlamentul francez a adoptat legea pentru ratificarea sa. Ratificarea Convenţiei ar însemna ca statul român să intre într-un proces de îmbunătăţire a legislaţiei şi politicilor publice relevante şi de raportare la intervale regulate cu privire la aplicarea Convenţiei, precum şi să beneficieze de asistenţă tehnică din partea OIM, dacă este necesar, se mai arată în comunicat.