Dean Thompson: "Acordul TTIP ar fi un motor pentru creşterea economică şi competitivitate"

Acordul de Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) ar fi un motor pentru creşterea economică şi competitivitate atât în SUA, cât şi în Uniunea Europeană, a afirmat miercuri adjunctul şefului Misiunii diplomatice a SUA la Bucureşti, Dean Thompson, la dezbaterea "Acordul de Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii şi impactul asupra României", organizată la Parlament de Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor.

"Cetăţenii americani şi europeni cred că pieţele deschise creează prosperitate. Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană au cele mai importante economii, iar cetăţenii noştri se bucură de un standard de viaţă ridicat. (...) Parteneriatul este oportunitatea promovării valorilor noastre comune la nivel global", a declarat oficialul american, potrivit Agerpres.

"Este important ca SUA şi UE să stabilească regulile comerţului global, să stabilească, pe baza unui angajament, drepturi de muncă puternice, protecţia mediului, să ofere drepturi de proprietate intelectuală, să încurajeze antreprenoriatul şi inovaţia", a subliniat el, apreciind că respectivul acord ar fi un "motor pentru creşterea economică şi competitivitate".

Preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, Ana Birchall, consideră că Acordul de Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii reprezintă un proiect esenţial pentru consolidarea comerţului internaţional şi a cooperării transatlantice.

Ea a amintit că "investiţiile reciproce UE - SUA reprezintă 57% din investiţiile directe la nivel global şi cele două părţi ale parteneriatului deţin 46% din PIB-ul global, peste 30% din comerţul cu bunuri şi 42% din comerţul cu servicii".

• Kate Kalutkiewicz: "TTIP nu poate forţa pe cineva să cumpere sau să consume produse pe care nu le doreşte"

Acordul de Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), ce este în curs de negociere între SUA şi UE, "are multe aspecte dar nu poate forţa pe cineva să cumpere sau să consume produse pe care persoana respectivă nu le vrea", a declarat ieri, Kate Kalutkiewicz, asistent al negociatorului-şef desemnat pentru TTIP din partea Reprezentanţei SUA pentru Comerţ Internaţional.

"Vrem un proces de reglementare ce se bazează pe evaluarea riscurilor", a spus Kalutkiewicz, referitor la situaţia comerţului între SUA şi UE în viitor.

Ea a susţinut că sectorul unde există cele mai multe provocări este agricultura şi a a arătat că etichetarea produselor, în contextul existenţei acordului, în viitor, trebuie făcută "în mod nediscriminator".

"Nu vrem să schimbăm legea europeană ce priveşte organismele modificate genetic. Este creată cu cele mai bune intenţii. Sunt câteva întârzieri în implementarea legislaţiei, dar nu asta este miza în negocierile TTIP", a adăugat Kalutkiewicz.

Negocierile pentru TTIP au loc în timp ce în Marea Britanie, pe 23 iunie, va avea loc un referendum privind ieşirea din UE (Brexit). "TTIP e o negociere cu UE, nu cu Marea Britanie. Detaliile le vom afla pe 24 iunie", a adăugat oficialul, în acest context.

"TTIP e important acum. Globalizarea se întâmplă, va continua. Putem să ne ascundem după deget, dar, în viitor, contextul global va fi diferit. Noi vom încerca să prindem lucrurile din urmă. De asta vrem să încheiem negocierile curând", a spus ea.

De asemenea, Kate Kalutkiewicz a apreciat că TTIP va creşte competitivitatea, atât în mediul de afaceri din UE cât şi în cel din SUA.

"Nu pot prezice (ce se va întâmpla după semnarea TTIP - n.r.). Putem să ne uităm la acordurile anterioare. Putem să ne imaginăm că, dacă promovăm un climat mai deschis şi mai transparent şi bariere mai puţine, vom vedea mai multe investiţii dar vom putea şi cere companiilor să îşi crească competitivitatea la nivel global. Dacă stabilim standarde comune în sectoare-cheie, putem să lucrăm împreună pentru a ridica standardele acestea la nivel mondial. Vom «exporta» aceste standarde în ţări care nu fac parte din TTIP", a afirmat ea.

• Borc: "Un TTIP «diluat» nu ar fi un sprijin pentru cei implicaţi"

Un Acord de Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) "diluat" nu va fi un sprijin real pentru Uniunea Europeană şi Statele Unite, iar echipele de negociere trebuie să intensifice eforturile pentru a identifica soluţiile optime, a declarat viceprim-ministrul Costin Borc, ministru al Economiei.

"Guvernul României consideră că TTIP trebuie să îşi merite pe deplin semnificaţia strategică ce i se atribuie - adică să reseteze realmente standardele în materie de acorduri de comerţ liber. Un TTIP "diluat" care ar «devia» de la nivelul de ambiţie asumat de cele două părţi nu ar fi un real sprijin şi succes pentru niciunul dintre cei implicaţi. De aceea, consider şi sper ca echipele de negociatori nu doar să-şi intensifice eforturile, dar şi să îşi dovedească înţelepciunea necesară găsirii soluţiilor optime. Şi spun asta fiind pe deplin conştient că "în coşul" de subiecte ne-negociate se află unul foarte important şi pentru România şi unde ţara noastră urmăreşte cu mare atenţie negocierile, şi aici este vorba de reglementarea diferendelor în materie de investiţii", a spus Borc.

El a subliniat că negocierea Acordului Trans-Atlantic este complexă şi dificilă, în contextul sensibilităţii unor domenii precum accesul pe piaţă pentru produsele agricole, diferenţele semnificative în domeniul cadrului de reglementare, barierele netarifare, indicaţiile geografice, comerţul cu servicii, reguli de origine, achiziţii publice, investiţiile, energie şi IMM-uri.

"Nu ascund că şi pentru România care, prin agrearea mandatului de negociere încredinţat Comisiei Europene, a achiesat la obiectivele UE în aceste negocieri, acestea sunt domenii sensibile din perspectiva intereselor la nivel naţional. Având în vedere caracteristicile economiei sale, România aşteaptă o deschidere semnificativă a pieţei serviciilor şi, în acest context, facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor înalt calificaţi; aşteaptă un acord ambiţios în ceea ce priveşte agricultura, regulile de origine sau indicaţiile geografice; un mecanism viabil de cooperare în domeniul cadrului de reglementare; setarea unor noi standarde în comerţul internaţional prin agrearea unor capitole ambiţioase în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă, IMM-uri, investiţii, drepturi de proprietate intelectuală, energie", a precizat ministrul Economiei.

Acesta a menţionat, totodată, că România susţine obiectivul de finalizare a negocierilor în 2016 şi a adăugat că negocierile din iulie, de la Bruxelles, sunt determinante pentru identificarea de soluţii de compromis.

"Cu toate aceste dificultăţi tehnice şi importante din punct de vedere strategic pentru UE şi SUA, România susţine pe deplin obiectivul politic setat de cele două părţi - acela de a finaliza negocierile TTIP în 2016. Trebuie să fim însă conştienţi că provocarea este deosebită, iar cele două echipe de negociatori fac eforturi uriaşe pentru transpunerea acestui deziderat în practică. Perioada următoare şi runda de negociere din luna iulie de la Bruxelles sunt determinante pentru înregistrarea de progrese şi identificarea de soluţii de compromis, reciproc avantajoase pentru cei doi parteneri. Pe de altă parte, nu trebuie ignorată presiunea opiniei publice - ce a existat constant pe parcursul negocierii acestui acord şi, cel mai probabil, se va acutiza în perioada următoare", a afirmat Costin Borc.

Conform datelor prezentate de acesta, acordul TTIP va conduce la creşterea PIB-ului României în jurul valorii de 0,25%, estimată la circa 400-500 milioane dolari anual, după intrarea în deplină vigoare a prevederilor TTIP, cu o creştere bilaterală a exporturilor de circa 35% şi o creştere a importurilor cu 25%.

Astfel, creşterea exporturilor româneşti pe piaţa SUA ar putea să situeze în jurul valorii de 800 milioane - 1 miliard dolari SUA începând cu anul 2027, anul aplicării depline a concesiilor comerciale convenite în cadrul TTIP, iar domeniile şi produsele "câştigătoare" pentru economia românească vor fi serviciile IT, o serie de produse agricole, printre care legume şi fructe, vinuri, brânzeturi, unele produse agricole procesate, mobilă, produse de sticlărie, produse siderurgice, cosmetice.