DEBORAH ROGERS, OFICIAL DE STAT AMERICAN: "Exploatarea gazelor de şist produce beneficii pe termen scurt şi pagube ireparabile"

Exploatarea gazelor de şist aduce beneficii economice pe termen scurt, respectiv pe patru ani, dar banii sunt insuficienţi pentru a compensa producerea pagubelor de mediu ireparabile, a declarat Deborah Rogers, membru al comisiei consultative federale din Departamentul de Stat pentru Industria Extractivă - Transparency Initiative din Statele Unite ale Americii. Domnia sa a venit în România la finele săptămânii trecute pentru a discuta despre experienţa americană în domeniul gazelor de şist, impactul acestor resurse asupra dezvoltării economice şi a competitivităţii, precum şi despre efectele asupra mediului şi sănătăţii publice.

La eveniment au mai participat Andreea Paul, deputat şi prim-vicepreşedintele PDL, Gabriela Creţu, senator PSD, şi Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.

Deborah Rogers susţine că a identificat, în 2009, o serie de anomalii în declaraţiile financiare ale companiilor americane implicate în extracţia gazelor de şist, acestea fiind nesănătoase din punct de vedere financiar: "Am observat că aceste societăţi încep să piardă un număr important de active din portofoliul lor, iar în 2013 aceste pierderi au fost de 35 de miliarde de dolari".

Domnia sa a precizat: "Trebuie să ştiţi că siturile de explorare a gazelor de şist nu au o durată de viaţă foarte mare, ci de cel mult patru ani. Procesul de fracturare necesită foarte multă apă şi foarte multe camioane care trebuie să se deplaseze la locul de forare. Sunt realizate aproximativ o mie de curse pe zi ale acestor camioane. Fracturarea a adus prejudicii semnificative infrastructurii rutiere din SUA. De exemplu, în Texas, taxele puse pe extracţia gazelor de şist au adus 3,6 miliarde de dolari la bugetul de stat, în 2012, dar pagubele aduse drumurilor au fost de 4 miliarde de dolari. La fel s-a întâmplat şi în Arkansas: încasările la buget au fost de 182 de milioane de dolari, dar prejudiciile aduse drumurilor au fost de 450 milioane dolari".

Oficialul american a arătat că, în ultimii 10 ani, companiile de petrol au încercat să le absoarbă pe cele care extrag gaze de şist, pentru a avea acces la aceste resurse şi, în acest fel, au înregistrat pierderi semnificative.

• Andreea Paul: "Decidenţii politici au declaraţii contradictorii pe tema gazelor de şist"

Există un impact major asupra mediului ca urmare a explorării şi exploatării gazelor de şist şi acest aspect a fost dezbătut îndelung în spaţiul public, consideră Andreea Paul, care a arătat că printre consecinţele negative se numără afecţiunile pulmonare, respiratorii, precum şi pierderea dinţilor.

Domnia sa a explicat: "Decidenţii politici au declaraţii contradictorii privind subiectul exploatării gazelor de şist. Prima mare problemă este lipsa transparenţei informaţiei publice, respectiv lipsa transparenţei legată de exploatarea resurselor naturale. România nu este pregătită pentru a lua o decizie legată de gazele de şist. Cred că avem obligaţia de a lăsa generaţiei următoare opţiunea de a exploata aceste resurse. Nu avem moralitatea necesară, nu avem moralitatea economică şi politică în spaţiul actual pentru a discuta despre explorarea şi exploatarea gazelor de şist".

Andreea Paul apreciază că ţara noastră este pe punctul de a avea "o foarte perversă formă de independenţă energetică", dată de reducerea consumului de energie, prin scăderea capacităţii sale industriale şi a faptului că nu suntem producători eficienţi.

"Deşi România a rămas fără un proiect internaţional de anvergură în zona energetică, dispune, totuşi, de suficiente căi pentru a-şi câştiga independenţa energetică şi securitatea energetică", a spus deputatul PDL, subliniind: "Explorările de petrol din platforma Mării Negre arată că există un rezervor care echivalează cu de 4-5 ori producţia anuală de gaze a României. Politica externă a ţării va trebui ajustată automat la noul rol pe care România se pregăteşte să îl aibă - de exportator de energie. Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă trebuie finalizate, în principal, nu pentru că am avea foarte mare nevoie de ele, ci pentru că s-a investit foarte mult, până acum, acolo. Este nevoie să închidem aceste investiţii pentru a nu irosi banii".

Doamna Paul a spus că înainte să ne apucăm să explorăm gazele de şist, trebuie să vedem dacă generaţia actuală de decidenţi politici este capabilă să gestioneze aceste resurse, întrucât guvernele, indiferent de culoarea lor politică, preferă, de prea multe ori, să facă înţelegeri în spatele uşilor închise.

Andreea Paul susţine ideea potrivit căreia fracturarea hidraulică are nevoie de cantităţi foarte mari de apă şi estimează că, în medie, se folosesc între 4 şi 30 de milioane de litri de apă pentru fiecare fracturare, cantitate care echivalează cu necesarul de apă de consum pentru aproximativ 100.000 de cetăţeni pe an, iar la acestea se mai adaugă între 80 şi 300 de tone de chimicale.

Senatorul PSD Gabriela Creţu a spus că este rezervată în ceea ce priveşte explorarea şi exploatarea gazelor de şist, din cauza modelului de dezvoltare a ţării. Potrivit domniei sale, acest model se bazează pe exporturi, investiţii străine, resurse umane ieftine.

În schimb, Nicuşor Dan a amintit despre litigiile dintre comunităţile locale şi compania americană Chevron în care oamenii au refuzat explorarea gazelor de şist. Domnia sa a declarat recent, într-un interviu pentru Ziarul BURSA, că autorităţile trebuie să modifice Legea Petrolului astfel încât noul act legislativ să cuprindă noţiunea de gaze de şist şi să stabilească foarte clar cui aparţin aceste resurse energetice.