Decizia de retrimitere a Dosarului Mineriadei la Parchet este definitivă

Decizia de retrimitere a Dosarului Mineriadei la Parchet este definitivă, după ce, joi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins toate contestaţiile depuse de Parchetul General, părţile vătămate şi unul dintre inculpaţi, scrie News.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondate, contestaţiile formulate de: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; inculpatul Peter Petre; persoanele vătămate (...), părţile civile (...), moştenitorii (...), contestatoarea ASOCIAŢIA VICTIMELOR MINERIADELOR 1990-1991 împotriva încheierii nr.192 din 8 mai 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală în dosarul 1752/1/2017/a1.4.

Decizia este definitivă.

Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a contestat decizia din 8 mai 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 a fost retrimis la Parchetul General.

"În cauza cunoscută generic sub denumirea "Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990", la data de 14 februarie 2020, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (structura competentă în acest moment), în conformitate cu dispoziţiile art. 888 alin. 1 lit. d din Legea 304/2004, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 7/2019, cu modificările şi completările ulterioare, şi art.347 alin. 1 Cod procedură penală, a declarat contestaţie împotriva Încheierii nr. 192 pronunţată la 8 mai 2019 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, cu privire la inculpaţii: Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Măgureanu Virgil, Florescu Mugurel Cristian, Dumitrescu Emil, Ionescu Cazimir Benedict, Sârbu Adrian, Cozma Miron, Drella Matei, Burlec Plaieş Cornel, Dobrinoiu Vasile, Peter Petre şi Ghinescu Alexandru", arăta, în februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Sursa citată preciza că "Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990" a fost soluţionat în anul 2017 de Secţia parchetelor militare prin trimiterea în judecată a persoanelor menţionate.

În 8 mai 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să retrimită Parchetului General Dosarul Mineriadei.

Instanţa a constatat că sunt elemente în rechizitoriu care justifică restituirea dosarului la Parchetul General.

Printre nereguli, se numără lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele pretins comise de inculpaţii Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Măgureanu Virgil şi Florescu Mugurel Cristian în perioada 11-12 iunie 1990 "sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane", se arăta în sentinţa ÎCCJ.

De asemenea, instanţa de judecată a identificat nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi în dosar, astfel că a constatat nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză.

Totodată, a dispus excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a restituit cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare.

Instanţa a admis unele dintre solicitările de sesizare a Curţii Constituţionale, dar a respins altele.

Magistraţii instanţei supreme au început, în februarie 2018, judecarea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care au fost trimise în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi fostul lider sindical Miron Cozma.

Preşedintele de atunci al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Cristina Tarcea, declara, în iunie 2017, că dosarul "Mineriadei", care a ajuns spre judecare la ICCJ, ar putea dura cel puţin un an şi jumătate fără procedura de Cameră preliminară, având în vedere că sunt de audiat 1.500 de victime şi 600 de martori.

În 13 iunie 2017, Parchetul Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi au trimis în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi Miron Cozma. Potrivit procurorilor, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990 autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în acest atac fiind implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Astfel, au fost trimişi în judecată: Ion Iliescu, la acea dată preşedinte al României şi preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României, Petre Roman, prim-ministru al Guvernului interimar, Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru, Virgil Măgureanu, director al Serviciului Român de Informaţii şi general în rezervă Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare, pentru infracţiuni contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. 1, lit a din Codul Penal (uciderea unor persoane) - 4 acte materiale, art. 439 alin. 1 lit. g (vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane) - 1.388 de acte materiale şi art. 439 alin. 1 lit. j (vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane) - 1250 de acte materiale.

De asemenea, au fost trimişi în judecată amiralul în rezervă Emil Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne, pentru infracţiuni contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. 1, lit. g (1388 de acte materiale) şi art. 439 alin. 1 lit. j (1250 de acte materiale) din Codul penal, cu aplicarea art. 439 alin. 1 art. 5 alin. 1 din Codul penal, Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, Adrian Sârbu, la acea dată şef de cabinet şi consilier al primului ministru, Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului", Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Cornel Plăieş Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor, pentru infracţiuni contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. 1, art. 439 alin. 1 lit. g (856 de acte materiale) şi art. 439 alin. 1 lit. j (748 de acte materiale) din Codul penal.

În dosarul Mineriadei, procurorii militari i-au trimis în judecată şi pe generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, colonel în rezervă Petre Peter, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne, pentru infracţiuni contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. 1 lit. g (431 de acte materiale) şi art. 439 alin. 1 lit. j (431 de acte materiale) din Codul penal şi Alexandru Ghinescu, director al I.M.G.B., pentru infracţiuni contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. 1 lit g (5 acte materiale).

Conform procurorilor, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării, arătau procurorii.

Ei menţionau că atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a patru persoane (fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracţiunii), vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane (fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracţiunii) şi privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În cadrul acestei acţiuni, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară, iar concomitent s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură şi al Universităţii din Bucureşti, fiind percheziţionate mai multe birouri, persoanele aflate în incintă fiind evacuate prin acte de violenţă.

"Conform hotărârii luate de către preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, primul-ministru al Guvernului României, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, coordonaţi de directorul acesteia. Muncitorii s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele întâlnite în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor. Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii", notau procurorii.

Anchetatorii mai spuneau că s-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal patru persoane, iar alte trei au fost rănite, de asemenea, prin împuşcare.

Represiunea autorităţilor a continuat în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului şi alte persoane având legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii, imaginile cu actele de violenţă comise de mineri pe străzile oraşului fiind mediatizate în întreaga lume.

"Aceste evenimente au fost urmarea actelor de diversiune şi manipulare a opiniei publice de către autorităţile statului reprezentate de către inculpaţi, care au prezentat manifestaţiile din Piaţa Universităţii într-un mod distorsionat şi au acreditat ideea că ele sunt determinate de o aşa-zisă "rebeliune de tip legionar". Manifestanţii care îşi exprimau opiniile politice au fost prezentaţi ca persoane cu ocupaţii infracţionale, "elemente extremiste, reacţionare", fiind etichetaţi de preşedintele ales al României ca fiind "golani". Persoanele care au fost ridicate din Piaţa Universităţii, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestaţiile, au fost duse cu forţa în cazărmi aparţinând Ministerului de Interne, fiind private de libertate într-un mod nelegal şi în spaţii total improprii pentru deţinerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990. (...) obiectul acestei cauze îl constituie faptele comise începând cu luarea hotărârii de a lansa atacul îndreptat împotriva populaţiei civile, până la punerea în libertate a ultimei persoane private de libertate în mod nelegal", mai arătau anchetatorii.

În acest dosar au fost audiate 46 de persoane având calitatea de inculpat sau suspect, 1.388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai victimelor şi 589 de martori, fiind emise circa 2.300 de citaţii.

Dosarul Mineriadei are 413 volume, iar rechizitoriul întocmit în acest caz are 2.000 de file.