DECIZIE PSD:  Rectificarea bugetară, modificată în Parlament, în sprijinul primăriilor

Rectificarea bugetară făcută de Guvern la sfârşitul lunii trecute va fi modificată în Parlament, conform deciziei luată, ieri, de liderii social-democraţi care au discutat despre situaţia financiară a administraţiilor publice locale, după starea de urgenţă şi despre cheltuirea banilor primăriilor şi consiliilor judeţene gestionarea epidemiei de coronavirus. Din cauza faptului că, la nivel naţional, primăriile şi consiliile judeţene au cheltuit pentru măsurile dispuse în starea de urgenţă, de la bugetele locale şi judeţene, peste 500 milioane lei, iar de la Guvern li s-a rambursat doar 17 milioane lei, de la 1 iulie există riscul ca primăriile municipiilor şi consiliile judeţene să inte în "colaps financiar". În cazul micilor oraşe şi al comunelor situaţia este mult mai dramatică, ele riscând să intre în incapacitate de plată încă de la 1 iunie, deşi în ultimele două săptămâni au făcut nenumărate apeluri către Ministerul Finanţelor Publice pentru rezolvarea situaţiei actuale. Apeluri care, din păcate, au rămas fără rezultat.

Senatorul Lucian Romaşcanu, purtător de cuvânt al PSD, a declarat, după întâlnirea de ieri a liderilor social-democraţi: "Ordonanţa de Urgenţă privind rectificarea bugetară va intra la vot în Camera Deputaţilor săptămâna viitoare. Vor exista amendamente cu privire la autorităţile locale, care pe lângă cele 500 milioane lei investite în combaterea pandemiei, s-au trezit acum că trebuie să susţină şi jumătate din transportul elevilor. Noi nu contestăm că aceştia trebuie să călătorească gratuit, dar era necesar ca atunci când Guvernul a luat această decizie să indice şi sursele de finanţare aferente, pentru că la bugetele publice locale şi judeţene nu existră fondurile necesare".

Liderii social-democraţi au mai decis că vor introduce amendamente pentru ca să fie mărite alocările bugetare pentru spitalele aflate în prima linie de luptă cu coronavirusul şi pentru asistenţa socială, deoarece cele mai multe primării şi consilii judeţene mai au fonduri doar pentru plata drepturilor băneşti pentru maximum o lună.

În legătură cu problemele financiare cu care se confruntă administraţiile publice locale, Ionel Chiriţă, preşedintele executiv al Asociaţiei Oraşelor din România a declarat pentru Ziarul BURSA: "Grupul critic, în pericol să intre în incapacitate de plată, este cel de la nivelul localităţilor care au între 3000 şi 5000 de locuitori. Acest lucru a fost cauzat de faptul că plafonul minim alocat de la bugetul de stat pentru aceste localităţi este la numai un sfert faţă de cel de anul trecut. Dacă anul trecut aveam o diferenţiere între localităţi - comune, oraşe şi municipii - privind plafoanele alocate de la bugetul public, anul acesta Guvernul a decis alocarea unui plafon minim, de 1,5 milioane lei pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. Această prevedere este aberantă, lipsită de conţiunut, pentru că nicio localitate din România nu are un buget mai mic de 2,5 milioane lei. Soluţia pe care am propus-o Ministerului Finanţelor Publice, dar la care nu ni s-a răspuns, conţine reducerea de către ministerul de resort a pierderilor cauzate de scăderea încasărilor la capitolul venituri de către administraţiile publice locale, combinată cu responsabilitatea unităţilor administrativ-teritoriale în eficientizarea cheltuielilor publice".

La rândul său, Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România a declarat pentru Ziarul BURSA: "Nu am o centralizare a datelor, dar există destule localităţi care sunt aproape de a intra în incapacitate de plată. Ştiu că foarte multe dintre comune au făcut cereri pentru ca sumele ce trebuiau acordate în trimestrele III şi IV de la bugetul de stat să fie plătite în avans, în trimestrul II, iar o parte dintre acestea au fost aprobate de ministerul de resort. Avem nevoie de o rectificare bugetară urgentă şi nu contează cine o face; important este să existe".

În legătură cu administraţiile publice locale, liderii PSD au decis susţinerea, de principiu, a propunerii legislative privind mărirea mandatelor aleşilor locali şi judeţeni de la 4 ani, la 5 ani, pe considerentul că implementarea proiectelor finanţate din fondurile europene se întinde pe un ciclu de cinci ani şi este necesar ca aleşii locali să definitiveze proiectele demarate.