DEFICITUL BUGETAR - 2,6%, DE LA 1,77% ÎN SEPTEMBRIE 2018  Gelu Diaconu: "Ţinta anuală de deficit a fost atinsă la nouă luni"

Ţinta de deficit bugetar planificată pentru întreg anul în curs a fost deja atinsă în primele nouă luni, evidenţiază Gelu Diaconu, fost şef al Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF), avertizând că mai avem un trimestru din 2019 - ultimul din an - în care, de regulă, ar trebui înregistrate cele mai mari cheltuieli.

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care, ieri, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat un deficit de 2,6% din PIB, în perioada ianuarie-septembrie, de la 1,77% în intervalul similar al anului trecut.

"Execuţia bugetului general consolidat, conform datelor operative, s-a încheiat pe primele nouă luni ale anului 2019 cu un deficit de 26,97 miliarde lei, respectiv 2,6% din PIB", arată execuţia bugetară publicată de MFP. Menţionăm că în aceeaşi perioadă din 2017 deficitul bugetar a fost de 0,81% din PIB.

"«Moştenirea» în materie de execuţie bugetară lăsată de domnul Teodorovici (n.r. ministrul demis Eugen Teodorovici) şi PSD noilor guvernanţi poa-te fi asemuită cu pârjolirea holdelor şi secarea fântânilor!", atrage atenţia Gelu Diaconu. Domnia sa ne-a trans-mis: "Dar situaţia reală este mult mai dificilă. Pe partea de venituri - la TVA, de exemplu -, avem o mistificare grosieră. Au sistat de facto rambursările de TVA, amânând sine die deconturile aprobate şi blocând verificările deconturilor de valori mari selectate pentru control. Sunt cel puţin două miliarde lei în sold pe total ANAF, sume datorate agenţilor economici blocate la rambursare prin măsuri administrative!

De aceea, noul ministru al Finanţelor va trebui să meargă cu căciula în mână la Comisia Europeană şi să le prezinte situaţia reală, inclusiv cea referitoare la angajamentele pe cheltuieli antamate de guvernarea iresponsabilă a PSD. La acestea trebuie adăugate obligaţiile asumate prin măsuri legis-lative nesustenabile de creştere a pensiilor şi salariilor. Fără înţelegerea Comisiei Europene faţă de depăşirea la această etapă a deficitului bugetar, procedura de deficit excesiv ne bate la uşă! Minciuna are întotdeauna picioare scurte. Şi urmează un an electoral, adică şi mai multe minciuni cu care va fi păcălit electoratul".

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu s-a arătat îngrijorat de dimensiunile deficitelor gemene (bugetar şi de cont curent), arătând, recent, în cadrul unei întâniri cu premierul desemnat Ludovic Orban, că, pe termen scurt, situaţia este gestionabilă, dar că avem nevoie de reforme structurale: "Dacă aceste reforme nu se fac, corecţiile vor fi făcute de forţele pieţei cu mai mare brutalitate".

Florin Cîţu, ministrul desemnat pentru portofoliul de la Finanţe, a precizat că primele măsuri pe care le vizea-ză vor fi rectificarea bugetară şi întocmirea bugetului de stat pentru anul viitor. În privinţa acesteia din urmă, Cîţu a precizat, luni, la audierile din Parlament, că, la întocmirea bugetului pentru 2020, va porni de la schiţa care există acum în Ministerul Finanţelor, iar construirea bugetului va ţine cont de ţintele de deficit.

Săptămâna trecută, ministrul demis de resort, Eugen Teodorovici, a afirmat, într-o conferinţă de presă, că în fiecare an au fost respectate toate obligaţiile de venituri asumate de PSD, iar închiderea bugetară anuală a fost exact aşa cum s-a promis. Şeful de la Finanţe a menţionat că, recent, a fost confirmată închiderea anului 2018 cu un deficit de 2,98%, pe anul în curs având un deficit de 2,5%. Teodorovici estimează o scădere a deficitului bugetar, în luna octombrie, dar subliniază că nu poate să ştie ce se va întâmpla în ultimele luni din an, întrucât Guvernul PSD nu mai are instrumentul legal ca să facă cea de-a doua rectificare, dacă ea va fi necesară.

Conform Ministerului Finanţelor Publice, veniturile bugetului general consolidat au ajuns, în perioada analizată, la 228,7 miliarde lei, reprezentând 22,2% din PIB, comparativ cu 21,7% din PIB în acelaşi interval al anului 2018. Procentual, veniturile au fost cu 11,6% mai mari, respectiv o creştere cu 23,7 miliarde lei, în termeni nominali.

Execuţia bugetară subliniază: "Se înregistrează creşteri, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în cazul încasărilor din contribuţii de asigurări (+15,3%, respectiv o creştere cu 11 miliarde lei), impozit pe profit (+14,5%, cu 1,6 miliarde lei), TVA (+11,9%, creştere de 5,1 miliarde lei), accize (+8,8%, adică un avans de 1,8 miliarde lei). Încasările din contribuţiile de asigurări au fost influenţate de creşterea efectivului de salariaţi din economie, a câştigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar şi de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017, iar veniturile din TVA, în creştere cu 11,9% faţă de realizările aceleiaşi perioade a anului 2018, au ajuns la o valoare de 47,5 miliarde lei.

De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 14,1%, respectiv o creştere cu 0,7 miliarde lei".

În acelaşi timp, au fost înregistrate scăderi ale încasărilor cu 77,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe des-făşurarea de activităţi ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind res-tituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 11,1 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat s-au cifrat la 255,6 miliarde lei, cu 15,3% mai mari faţă aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile de personal sunt cu 20,2% mai mari faţă de cele realizate în primele nouă luni ale anului 2018, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 16,4% faţă de primele nouă luni ale anului precedent. Conform MFP, creşteri semnificative sunt înregistrate atât la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, dar şi la bugetul de stat. Asistăm, de asemenea, la creşterea cheltuielilor cu subvenţiile cu 11,3%.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 11,1%, fiind influenţate, în principal, de majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând de la 1.000 lei la 1.100 lei, şi cu 15% de la 1 septembrie 2019, ajungând de la 1.100 lei la 1.125 lei, precum şi de creşterea nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei (de la 1 iulie 2018) şi de la 640 lei la 704 lei (începând cu septembrie 2019).

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 22,9 miliarde lei, cu 50,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.