Demisia ca telenovelă

Guvernul Tăriceanu va intra în istoria politică a ţării. Cum?

Cu o prioritate. Este primul executiv rezultat din împerecherea conceptului kamikaze cu cel de roză a vînturilor. Pus să torpileze mandatul legislativ, sub efectul propriei prăbuşiri. Să inaugureze soluţia excepţională a alegerilor anticipate, dar nu cu un an, maxim doi, înainte de finalul mandatului, cum se întîmplă în majoritatea democraţiilor care utilizează această formulă, ci după doar cîteva luni de la instituire, ceea ce este o excepţie la excepţie. Cum întreaga manevră avea la bază iniţiativa Preşedintelui, guvernul a început a se învîrti, după cum bate vîntul, cu speranţa că va prinde din zbor varianta cîştigătoare. Am fost la un pas de inaugurarea unei "lecturi speciale" a Constituţiei şchioape cu care guvernarea PSD a dotat România, folosindu-se de concursul larg şi iresponsabil al opoziţiei de atunci, tot una cu puterea de azi.

Ce drumuri se deschid, din acest punct de cotitură, "originalei" şi prea mult improvizatei noastre democraţii?

Unul a fost prefigurat chiar de către Preşedinte, atunci cînd a aruncat pe masă tema anticipatelor. Dacă nu acum, cîndva, poate după intrarea în vigoare a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, din urne va ieşi anticipat, precum Atena din capul lui Zeus, înţeleaptă, cu suliţă, coif şi scut, o nouă majoritate. Cea care va răpune definitiv "hidra corupţiei", adînc cuibărită în cotloanele Labirintului numit partidul-stat. Bătălia ar putea dura, dar se va da dintr-o poziţie mult mai favorabilă pentru Alianţa DA, cea care ar urma să fie principalul beneficiar al unui gest, deocamdată amînat. Simplu, elegant, eficient! Din perspectiva aceasta, este aproape de neînţeles de ce s-a mai făcut atîta tevatură în jurul acestor anticipate. Ele sînt exact ceea ce ne trebuie, atunci cînd o să putem să le facem! Acum nu ne lasă nici apele, nici UE. O revanşă semnificativă pe care Ion Iliescu şi-a luat-o asupra actualei puteri, căreia i-a spus în faţă, la o oră de maximă audienţă, că este iresponsabil şi esenţialmente contra-productiv politic să te ocupi de anticipate cînd ţara are alte priorităţi.

În doar cîteva zile, lectura făcută de Preşedinte realităţii s-a schimbat: Inundaţii sînt, dar situaţia e sub control! La rîndul lui, Premierul a asigurat că şi demisionar, guvernul tot va face reformă, iar cine îndrăzneşte să nu facă va fi şi mai tare demis! Peste nici două zile, Preşedintele a aruncat în ridicol absolut motivaţia de demisie a guvernului, anume invalidarea de către Curtea Constituţională a unor articole din Legea privind reforma Justiţiei. În ziua cînd toată lumea aştepta "scena demisiei", el a semnat pur şi simplu decretul de promulgare a întregului pachet de legi pe care guvernul Tăriceanu şi-a asumat răspunderea, acceptînd soluţiile de revizuire formulate în Parlament de majoritatea zdrobitoare a opoziţiei!!!!!

Dacă varianta A nu mai este de actualitate, ce urmează?

Aparent, inerţia se va înstăpîni asupra peisajului nostru politic. Guvernul va guverna, torturat de aceeaşi competiţie dintre PD şi PNL. Preşedintele va fi în continuare nemulţumit de instabilitatea formulei care asigură majoritatea parlamentară, precum şi de menţinerea liderilor PSD în fruntea celor două Camere ale Parlamentului. PSD îşi va vedea liniştit de pregătirile sale pentru viitoarele alegeri, mai mult sau mai puţin anticipate, UDMR va persevera cu îndîrjire pentru realizarea izolării legale a comunităţii maghiare de restul ţării, folosind în acelaşi timp avantajele guvernării pentru scopuri mult mai lumeşti şi mercantile, în timp ce PRM va juca rolul de opoziţie şi faţă de guvernare şi faţă de PSD.

Lucrurile ar putea lua, însă, o cu totul altă întorsătură. Pe ultima suflare, înainte de a anunţa că demisia guvernului mai are o faţă, cea pe care scrie că nu-şi mai dă demisia, Premierul a anunţat că-şi va asuma încă o dată răspunderea în Parlament. De data aceasta pe o declaraţie politică! Va să zică, o luăm de la capăt. Dacă se introduce o moţiune de cenzură, iar moţiunea e votată, Guvernul cade, Parlamentul este dizolvat şi au loc ......alte întîmplări, pe care nimeni nu le-ar putea prezice, nici măcar scenaristul epuizat de orice picătură de inspiraţie al telenovelei politice care rulează cu atît de mare succes zilele acestea pe ecranele realităţii noastre.