Democraţia înţărcată la Piaţa Universităţii

O manifestaţie spontană a fost oprită de trupe ale Jandarmeriei, în apropierea Ministerului de Interne, în seara de 7 martie, în jurul orelor 21.30, deşi, în apropiere, la câteva sute de metri, în Piaţa Universităţii, trupele se purtau cu totul altfel, dorind să ne încredinţeze de respectul firesc faţă de drepturile cetăţeneşti, din statul democratic.

Manifestaţia spontană a aproximativ 150 de persoane plecate chiar din Piaţa Universităţii, din zona Arhitecturii, era una paşnică - femei, copii, tineri -, cerând, în cor, mai multe drepturi, mai puţină corupţie, mai multă transparenţă.

În Piaţa Universităţii manifestaseră nestingheriţi, unii dintre ei, timp de 55 de zile.

Grupul a fost oprit şi înconjurat de un dispozitiv de aproximativ 70-80 de jandarmi, coborâţi din trei camioane parcate ameninţător, la câteva zeci de metri de locul unde cetăţenii au fost blocaţi.

Jandarmii erau echipaţi de luptă şi câţiva dintre ei aveau tuburi de gaze lacrimogene.

Dintr-o maşină, la portavoce, vreun jandarm-şef a declarat că întrunirea este ilegală..

Incidentul s-a încheiat rapid, prin legitimarea manifestanţilor şi ducerea la dubă a patru dintre ei. Această asimetrie dintre caracterul paşnic al manifestanţilor şi mobilizarea războinică a forţelor de ordine evidenţiază nu doar stupiditatea autorităţii, ci şi un nărav pe care şi-l disimulează la Piaţa Universităţii, unde doar că-şi schimbă blana.

Precedentele au fost mai serioase.

Cu o zi înainte, cetăţeni paşnici grupaţi în fata Ministerului Economiei, au fost aruncaţi de trei ori consecutiv în dube.

La Arad bruscaţi.

Pe Arena Naţională au fost bătuţi fără milă.

Nu, la Piaţa Universităţii nu se petrece aşa ceva.

Piaţa Universităţii este locul unde guvernanţii au organizat un "'ţarc'' al protestelor.

La distanţă de 500 de metri, autorităţile dau frâu liber schizofreniei.

Două locaţii apropiate, sub aceeaşi Constituţie şi legislaţie, suportă regimuri politice opuse.

În Piaţa Universităţii democraţia este vie şi pulsează.

Dreptul la liberă exprimare şi libera întrunire sunt pe deplin exercitate.

Fără violenţe, fără excese şi constructiv.

Persoanele comunică, se solidarizează, strigă, chiar, şi astfel dau sens unei instituţii anchilozate, cetăţenia.