Deputaţii au respins solicitarea DNA de urmărire penală a lui Victor Ponta

--------------

Actualizare 23:04 Liviu Pop: "DNA nu are competenţe pe conflictul de interese al miniştrilor şi prim-ministrului"

Direcţia Naţională Anticorupţie nu are competenţe pe conflictul de interese al miniştrilor şi prim-ministrului, ci Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a declarat, azi, ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, potrivit unui comunicat remis azi redacţiei.

Potrivit sursei, la baza acestei afirmaţii stă o rezoluţie emisă de DNA, în anul 2013, pe numele lui Liviu Pop.

"Relativ la infracţiunea de conflict de interese, procurorul de caz şi-a arogat o prorogare de competenţă, rezolvând o problemă ce excede în mod obişnuit/normal competenţei procurorilor anticorupţie. Fără a intra pe fondul problemei, respectiv dacă există sau nu o anumită legătură între cele două infracţiuni supuse analizei de faţă, care a impus reunirea cauzelor penale, opinăm că în acest caz, în interesul unei bune judecăţi (...) se impune disjungerea cauzei şi declinarea competenţei în ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 253 alin. 1 Cod penal în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică", nota la acea dată Lucian Papici - procuror şef al Secţiei de combatere a corupţiei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit comunicării.

(A.C.)

------------------

Actualizare 22:58 Ponta confirmă întâlnirea cu ambasadorii: "Mi-am prezentat opinia, şi-au notat şi au transmis acasă"

Liderul PSD, premierul Victor Ponta, a confirmat că s-a întâlnit, în această seară, cu ambasadorii statelor UE şi cu reprezentanţii diplomatici ai SUA şi Canadei, spunând că le-a prezentat acestora punctul său de vedere, iar diplomaţii "şi-au notat şi au transmis acasă".

El a arătat, la Antena 3, că a fost o întâlnire informală.

(A.C.)

-------------------

Actualizare 22:06 Ponta, pentru The Guardian: "Doar Rusia «ar deschide şampania» pentru o criză îndelungată în România"

Premierul Victor Ponta a respins, într-un interviu acordat pentru The Guardian, apelurile la demisie, explicând că România trebuie să fie un stat "stabil şi predictibil" în cea mai "sensibilă" regiune a Europei şi subliniind că "doar Rusia ar deschide şampania" pentru "o criză îndelungată" la Bucureşti.

Victor Ponta a reiterat că este nevinovat şi a respins apelurile la demisie lansate de preşedintele Klaus Iohannis, subliniind că nici România, nici Europa nu îşi pot permite instabilitate politică în contextul manevrelor expansioniste ale Rusiei.

"România se află în cea mai sensibilă zonă a Europei", a declarat Ponta pentru cotidianul britanic The Guardian.

"Sperăm că vom încheia această criză politică mică dar intensă pentru a putea reveni la lucru, dat fiind că Europa vrea ca România să fie stabilă şi predictibilă în această regiune. Cred că doar Rusia ar deschide sticle de şampanie dacă România s-ar afla într-o criză politică îndelungată", a adăugat Victor Ponta.

(A.C.)

----------------

Actualizare 21:22 Surse: Ponta s-a întâlnit cu ambasadorii UE, SUA şi Canadei

Premierul Victor Ponta s-a întâlnit, azi, cu ambasadorii statelor UE acreditaţi la Bucureşti, precum şi cu ambasadorii SUA şi Canadei, la întâlnire participând şi preşedinţii Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, au declarat agenţiilor de presă locale surse politice.

Întâlnirea a avut loc după ce deputaţii au respins cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru urmărirea penală a lui Ponta, potrivit surselor.

(A.C.)

---------------

Actualizare 20:25 Ambasada SUA: "Imunitatea parlamentară nu trebuie folosită pentru blocarea procedurilor judiciare"

Ambasada SUA la Bucureşti a transmis, azi, într-un nou comunicat de presă, că "imunitatea parlamentară nu trebuie folosită pentru blocarea procedurilor judiciare", potrivit surselor din presă.

"Nu comentăm cazuri individuale. Legea trebuie să se aplice egal pentru toţi. Imunitatea parlamentară nu trebuie folosită pentru blocarea procedurilor judiciare", transmite Ambasada SUA într-un nou comunicat citat de presă.

(A.C.)

----------------

Actualizare 19:12 Iohannis: "Să distrugi instituţii şi principii pentru a salva cariera unei persoane e inacceptabil"

Preşedintele Klaus Iohannis spune, despre votul din Parlament în cazul premierului Ponta, că este o zi tristă pentru democraţia din România, pentru milioanele de cetăţeni care cred în valorile democraţiei, adăugând că e inacceptabil să distrugi instituţii şi principii pentru a salva cariera unui om.

"În legătură cu votul dat astăzi în Parlament, pot să spun că astăzi este o zi tristă pentru democraţia din România, o zi tristă pentru milioanele de cetăţeni care cred în valorile democratice, care îşi doresc o politică făcută cu responsabilitate, cu integritate şi onoare. Să distrugi instituţii şi principii pentru a salva cariera unei persoane este, din punctul meu de vedere, inacceptabil într-o democraţie", a declarat preşedintele.

Şeful statului a adăugat că singurii care se pot pronunţa în privinţa nevinovăţiei sau vinovăţiei premierului Vctor Ponta sunt judecătorii.

"Am văzut cu toţii că procurorii DNA îl acuză pe prim-ministrul Victor Ponta de fapte penale. Am văzut, de asemenea, că prim-ministrul se declară nevinovat. Nici Parlamentul, nici eu, nici dumneavoastră, nu putem să stabilim cine are dreptate: procurorii sau prim-ministrul Ponta. Singurii care sunt calificaţi să facă acest lucru sunt judecătorii. Dar pentru această speţă trebuie să ajungă în faţa instanţei", a declarat Iohannis.

(A.C.)

--------------------

Actualizare 18:20 Iohannis: "Ponta a ales să sacrifice interesul României pentru interesul propriu"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, astăzi, că în urma votului de astăzi din Parlament, "Victor Ponta a ales să sacrifice interesul României pentru interesul propriu".

"Victor Ponta a avut la dispoziţie trei variante de reacţie: prima ar fi fost să demisioneze şi să se pună la dispoziţia justiţiei; a doua era să-şi convingă colegii din majoritatea parlamentară să voteze cerea justiţiei, să se pună la dispoziţia procurorilor, să demonstreze că este nevinovat şi, probabil, nu l-aş fi suspendat; dar prim-ministrul a ales-o pe cea mai proastă. Domnul Ponta s-a folosit de influenţa pe care o are în calitate de prim-ministru şi a socilitat majorităţii parlamentare să nu încuviinţeze urmărirea penală. Ponta nu mai poate demonstra nimănui că a avut dreptate", a declarat preşedintele Klaus Iohannis în conferinţa de presă de astăzi.

(M.C.)

---

Actualizare 15:52 Avocata lui Ponta, la DNA pentru a studia dosarul premierului

Avocata premierului Victor Ponta, Loredana Radu, a venit, marţi după-amiază, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a studia dosarul în care clientul său este urmărit penal pentru fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor.

Avocata premierului a venit pentru a depune mai multe documente la dosarul penal în care este implicat Victor Ponta.

Loredana Radu nu a făcut nicio declaraţie în sediul DNA, potrivit surselor din presă.

---

Actualizare 15:47 Guvernul Marii Britanii recunoaşte importanţa luptei împotriva corupţiei în România

Ambasada Marii Britanii transmite că Guvernul ţării recunoaşte importanţa luptei împotriva corupţiei în România şi necesitatea ca instituţiile sistemului judiciar să poată acţiona cu imparţialitate şi în spiritul unei independenţe depline.

"Acest principiu este de altfel menţionat şi în rapoartele Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei, documente ce subliniază rolul important al Parlamentului în acest efort conjugat", se arată într-un comunicat al instituţiei.

Reprezentanţii britanici amintesc că înainte de Summitul G7 din Germania, primul-ministru britanic David Cameron a atras atenţia asupra corupţiei ca ameninţare la adresa prosperităţii şi securităţii statelor, oriunde în lume. Premierul Cameron a anunţat că Marea Britanie va coordona o agendă anticorupţie pe parcursul anului următor, culminând cu un summit dedicat luptei împotriva corupţiei găzduit la Londra în 2016.

Ambasada Marii Britanii adaugă că nu comentează cazurile individuale, iar situaţiile care vizează Guvernul României reprezintă un subiect ce trebuie gestionat de cetăţenii României.

---

Actualizare 13:16 Ponta, pentru presa străină: "Demisia Guvernului ar duce la o «criză politică de trei, patru, cinci luni»"

Demisia Guvernului ar duce la o "criză politică de trei, patru, cinci luni", a declarat marţi presei străine premierul Victor Ponta, care a precizat că s-a gândit să demisioneze după ce a fost informat că este suspectat într-un caz de corupţie, dar că a decis să rămână în funcţie pentru a asigura stabilitatea politică, relatează New York Times, citând agenţia Associated Press.

În aceeaşi declaraţie pentru presa străină de la Bucureşti, premierul Victor Ponta a respins acuzaţiile care i se aduc şi a spus că va coopera cu procurorii.

El şi-a mai exprimat speranţa că va supravieţui moţiunii de cenzură a opoziţiei care va fi supusă la vot în Parlament vineri. "Cred că am o majoritate solidă, dar mai sunt trei zile până atunci", a declarat Ponta, înainte ca plenul Camerei Deputaţilor să aprobe marţi hotărârea de respingere a începerii urmăririi penale împotriva sa.

Ponta a mai declarat presei străine că actuala criză politică este "un cadou neaşteptat" pentru Rusia, care are relaţii reci cu România, notează Associated Press.

---

Actualizare 13:01 Gorghiu: "Astăzi a fost un vot comandat de Ponta majorităţii sale parlamentare"

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu afirmă că votul de marţi din Camera Deputaţilor a fost unul "comandat de Victor Ponta majorităţii sale parlamentare", ea spunând că premierul "a pierdut astăzi şi ultimul strop de demnitate pe care îl mai avea".

"A cerşit imunitatea şi o are. Din păcate, a pierdut astăzi şi ultimul strop de demnitate pe care îl mai avea omul politic Victor Ponta. Vreau să îi cer încă o dată demisia", a spus Gorghiu, după votul din Cameră

Referindu-se la posibilitatea ca PNL să atace la Curtea Constituţională procedura din Camera Deputaţilor, unde s-a supus la vot raportul Comisiei Juridice, şi nu solicitarea DNA de începere a urmăririi penale a premierului Ponta şi pentru infracţiunea de trafic de influenţă, Gorghiu a spus că este analizată această variantă.

"Împreună cu grupul nostru parlamentar, împreună cu juriştii noştri, vom analiza dacă putem contesta la Curtea Constituţională votul. Dacă mă întrebaţi pe mine, nu prea ar fi temei să contestăm la Curte votul de astăzi", a afirmat copreşedintele PNL.

Întrebată despre reacţia ambasadelor în cazul lui Ponta, Alina Gorghiu a răspuns: "În momentul în care o ambsadă spune că nu comentează un caz punctual, dar este nefiresc ca un parlamentar să solicite plenului să i se protejeze imunitatea, atunci când mai subliniază şi faptul că este absolut anormal într-o democraţie să nu ai statut de egalitate cu orice alt cetăţean al României şi să poţi fi cercetat atunci când eşti acuzat de fapte penale, să ştiţi că înseamnă mai mult decât să arăţi cu degetul ca om politic către Victor Ponta".

Gorghiu a mai spus că votul din Cameră a fost unul "comandat de Victor Ponta majorităţii sale parlamentare".

"Este fără precedent să vezi un premier pus sub acuzare care cerşeşte imunitatea, o obţine, dar cred că totuşi colegii mei parlamentari vor realiza până vineri (când va fi dezbătută moţiunea de cenzură a PNL -n.r.) că România trebuie pusă deasupra interesului personal al lui Victor Ponta şi deasupra setei de putere pe care Victor Ponta o are", a adăugat Alina Gorghiu.

---

Actualizare 12:53 Orban: "Căutăm temeiuri solide pentru a ataca la CC procedura de vot"

Liderul deputaţilor liberali, Ludovic Orban, a declarat, marţi, că liberalii caută "temeiuri solide" pentru a putea ataca decizia în cazul lui Victor Ponta, el spunând că, dacă vor fi găsite aceste temeiuri legate de procedura de vot, liberalii vor ataca hotărârea la Curtea Constituţională.

Întrebat, după votul din Camera Deputaţilor, dacă PNL va contesta la Curtea Constituţională procedura, Ludovic Orban a declarat: "În mod evident. Pentru prima oară în Parlamentul României nu se mai votează cererea formulată de procurorul general de începere a urmăririi penale, ci s-a votat raportul Comisiei. Investigăm temeiuri solide pentru a putea ataca hotărârea la CC şi, dacă vom găsi aceste temeiuri, vom ataca la Curtea Constituţională această hotărâre".

Liderul deputaţilor liberali a mai spus că prin votul de marţi "PSD şi majoritatea guvernamentală au arătat că nu le pasă de România şi de imaginea ţării".

---

Actualizare 12:31 Cătălin Predoiu: "Planul de desfiinţare a Justiţiei independente a fost astăzi lansat"

Prim-vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu, transmite, într-o declaraţie de presă, că planul de desfiinţare a Justiţiei independente a fost astăzi lansat, primul pas fiind salvarea premierului Ponta de urmărire penală.

"Mesajul implicit către Justiţie şi români este că Parlamentul este deasupra Justiţiei şi a Legilor. Săptămâna viitoare va fi făcut pasul următor: vor fi atacate legile penale pentru a lipsi procurorii de mijloace. Apoi, vor încerca desfiinţarea DNA şi schimbarea conducerii", arată Predoiu, într-un comunicat. Domnia sa consideră că "lucrurile se clarifică. Mişcarea contra Justiţiei este condusă de Ponta şi Tăriceanu".

---

Actualizare 12:11 Iohannis: "Regret că Parlamentul s-a transformat într-un scut de protecţie pentru persoana Victor Ponta"

• "În continuare consider că soluţia pentru ieşirea din actuala situaţie este demisia premierului"

Preşedintele Klaus Iohannis transmite că îşi menţine punctul de vedere conform căruia Parlamentul nu ar trebui să obstrucţioneze actul de justiţie, domnia sa precizând că regretă faptul că astăzi coaliţia de guvernare a impus o decizie în sens contrar.

"Regret, totodată, faptul că Parlamentul s-a transformat într-un scut de protecţie pentru persoana Victor Ponta, bănuită de fapte penale", arată preşedintele, într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook.

"Este o dovadă de maximă iresponsabilitate şi de sfidare la adresa cetăţenilor faptul că parlamentarii ce alcătuiesc majoritatea împiedică justiţia să-şi facă datoria, sunt dispuşi să distrugă instituţia Parlamentului, aşa cum ar trebui ea să funcţioneze într-un stat de drept, şi să afecteze imaginea României pentru a salva politic o singură persoană. Majoritatea parlamentară refuză să accepte semnalul dat de cetăţeni, care a fost unul foarte clar: stop corupţiei, politică făcută cu integritate şi responsabilitate", a mai transmis Iohannis.

Acesta precizează că, în continuare, consideră că soluţia pentru ieşirea din actuala situaţie este demisia domnului Victor Ponta din funcţia de prim-ministru.

---

Actualizare 11:51 Ponta crede că votul deputaţilor este normal şi vorbeşte de apărarea oamenilor simpli

Liderul PSD, premierul Victor Ponta, afirmă că votul prin care deputaţii au respins cererea DNA pentru urmărirea sa penală este unul normal, adăugând că Parlamentul şi Guvernul au obligaţia de respecta Constituţia şi a-i apăra şi pe oamenii simpli, care nu beneficiază de sprijinul acordat lui marţi.

---

Actualizare 11:38

Camera Deputaţilor a decis, marţi, prin vot secret cu bile, să respingă cererea DNA pentru avizarea urmăririi penale a premierului Victor Ponta, acuzat de conflict de interese.

Deputaţii au respins solicitarea DNA cu 231 de voturi "împotrivă", fiind înregistrate numai 120 de voturi "pentru".

---

Actualizare 10:50 Ambasada SUA: "Legea trebuie să se aplice în mod egal în cazul tuturor"

Ambasada SUA la Bucureşti transmite că nu comentează cazuri individuale, însă orice acuzaţii de încălcare a legii de către demnitari guvernamentali trebuie cercetate pe deplin şi fără interferenţe, iar legea trebuie să se aplice în mod egal în cazul tuturor.

"Instituţiile judiciare şi cele ale statului de drept trebuie să îşi poată desfăşura activitatea complet independent şi trebuie să se respecte întru totul atât legislaţia românească, cât şi principiul unui proces echitabil", se arată într-un comunicat al Ambasadei.

---

Actualizare 10:44 Ponta cere deputaţilor să decidă dacă o hotărâre politică poate fi cenzurată de către un procuror

Premierul Victor Ponta a cerut deputaţilor să decidă dacă o hotărâre politică, precum numirea unui ministru, poate fi cenzurată de către o altă putere sau de un reprezentant al acesteia, în cazul de faţă un procuror, şi să atragă răspunderea penală.

Adresându-se plenului Camerei deputaţilor, Ponta a mai cerut să fie decis dacă mai este păstrată regula conform căreia un guvern este schimbat doar de Parlament sau prin vot la alegeri.

Preşedintele Camerei Valeriu Zgonea conduce şedinţa.

---

Actualizare 10:32 Ponta, înaintea votului de începere a urmăririi penale: "Întotdeauna am emoţii în faţa Parlamentului"

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, întrebat dacă are emoţii pentru votul din Camera Deputaţilor privind încuviinţarea urmăririi sale penale, că întotodeauna are emoţii atunci când se află în faţa legislativului.

"Întodeauna am emoţii în faţa Parlamentului", a spus Ponta înainte de a intra în plenul Camerei Deputaţilor.

Şedinţa Camera Deputaţilor în care urmează să se voteze asupra raportului comisiei juridice care a respins cererea DNA de începere a urmăririi penale a premierului Victor Ponta a început, marţi, fiind prezenţi 288 din cei 384 de deputaţi.

---

Actualizare 10:21 Horaţius Dumbravă îi cere lui Ponta să renunţe la imunitate

Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al CSM, îi cere premierului Victor Ponta, printr-o scrisoare deschisă, să renunţe la imunitatea parlamentară privind cererea procurorului general referitoare la declanşarea urmăririi penale în cazul său.

"Amintindu-mi declaraţia publică nu mai departe decât acum câteva luni pe care aţi făcut-o de la înălţimea demnităţii şi funcţiei pe care o deţineţi (declaraţia publică din 26 ianuarie, citez cu fidelitate: «Suntem de acord să modificăm textul constituţional care se referă la imunitate. Vorbim despre Constituţie pentru că, după cum ştiţi, nu există imunitate decât pentru arestare şi percheziţie, nu mai există niciun fel de altă imunitate. Dar suntem de acord să modificăm în cadrul Constituţiei aceste prevederi, iar, în rest, aşa cum s-a întâmplat şi la ultimele cazuri aduse în faţa Parlamentului, PSD va vota de fiecare dată pentru îndeplinirea solicitărilor Justiţiei"), vă cer respectuos să renunţaţi (...) la imunitatea parlamentară privind cererea procurorului general al României în ce vă priveşte, aflată pe rolul Camerei, de declanşare a urmăririi penale pentru presupuse fapte penale»", se arată în scrisoarea deschisă.

Dumbravă îi mai solicită premierului să facă demersurile necesare pentru înlăturarea imunităţii parlamentarilor, prin modificarea Constituţiei.

"Ca lider politic, să vă ţineţi promisiunea şi să solicitaţi comisiei speciale constituite la nivelul Parlamentului introducerea ca teză de modificare a Constituţiei României înlăturarea imunităţii parlamentarilor, aşa cum de altfel aţi promis în declaraţia publică din 26 ianuarie. Evident, singura imunitate care trebuie să rămână în Constituţie trebuie să fie cea legată de votul parlamentarilor şi discursurile de la tribuna Parlamentului. În acest fel, domnule prim-ministru, separaţia puterilor în stat ar funcţiona, iar blocajele constituţionale ce aparent apar acum între Parlament şi justiţie ar fi astfel înlăturate, rezultatul fiind întărirea statului de drept", afirmă Horaţius Dumbravă.

Judecătorul precizează în scrisoare că premierul va putea, în faţa magistratului, să dovedească faptul că acuzele aduse nu sunt întemeiate.

"Este datoria procurorului să aducă probe, fie că ar exista fapte penale, fie că aceste fapte nu există sau nu sunt prevăzute de legea penală ori nu sunt întrunite elementele constitutive ale vreunei infracţiuni. Acolo, în faţa magistratului, veţi putea să arătaţi că acuzele aduse nu sunt întemeiate. Veţi arăta, în acest fel, că democraţia funcţionează în România, că instituţiile statului trebuie să-şi facă datoria. (...) Ancheta penală îşi va urma cursul, sunt convins că sunteţi conştient de acest lucru, indiferent de bătăliile efemere politice, indiferent că temporar nu vi s-ar ridica imunitatea. De aceea, ştiind că sunteţi un jurist eminent, fac apel la domnia voastră în a nu lăsa antrenate instituţii ale democraţiei în bătălii care nu le sunt specifice", mai spune Dumbravă.

Acesta nu exclude faptul că şi justiţia "are sincopele ei".

"Ca şi dumneavoastră, sunt perfect conştient că, în acest context, justiţia are sincopele ei: oameni arestaţi preventiv şi, ulterior, achitaţi definitiv; spectacol public cu zeci de inculpaţi aduşi la anchete cu dube sau chiar elicoptere şi după aceea achitaţi; procese care durează ani de zile şi care puteau fi soluţionate mult mai repede, în interesul justiţiabililor; redactări de hotărâri proaste sau cu mare întârziere frângând speranţa unor justiţiabili într-o justiţie eficientă şi rezonabilă. Aici sistemul are o mare vulnerabilitate. Şi trebuie să recunosc, sunt convins că alături de dumneavoastră, justiţia trebuie să-şi facă curat în propria ogradă. Şi are această capacitate şi instrumentele de a o face, vă asigur de acest lucru. (...) De acord că justiţia mai are multe de făcut. Dar prin ceea ce a făcut în aceşti ultimi ani nu i se poate contesta faptul că a devenit un pilon al statului de drept", susţine Horaţius Dumbravă.

Totodată, el a criticat propunerea preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, privind constituirea unei comisii parlamentare pentru evaluarea democraţiei.

"Justiţia nu se va lăsa intimidată de crearea unor aşa-zise "comisii speciale de evaluare a democraţiei" tocmai la nivelul unei autorităţi constituţionale - Parlamentul - care a dovedit că nu înţelege democraţia din moment ce respinge pe bandă rulantă nemotivat şi în contradicţie cu valorile statului de drept cereri de ridicare a imunităţii parlamentare pentru unii politicieni acuzaţi de diverse infracţiuni. De aceea, domnule prim-ministru, fac apel la domnia voastră, cu atât mai mult cu cât aţi fost magistrat şi cunoaşteţi valorile intrinseci ale justiţiei şi statului de drept, în a întări capacitatea democraţiei româneşti de a rezista trecătoarelor interese meschine şi de grup", se mai arată în scrisoare.

---

Actualizare 10:06 Martin Schulz a propus ca situaţia lui Victor Ponta să fie discutată în Comisia LIBE a PE

Liderul Grupului PPE, Manfred Weber, la propunerea Delegaţiei României, a cerut, luni, ca situaţia premierului Victor Ponta, faţă de care s-a cerut începerea urmăririi penale, să fie discutată în Parlamentul European, preşedintele PE, Martin Schulz, propunând ca subiectul să fie discutat în LIBE.

Preşedintele Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, la propunerea Delegaţiei României, a cerut, luni, în plenul de la Strasbourg, ca situaţia premierului Victor Ponta, faţă de care s-a cerut începerea urmăririi penale, să fie discutată în Parlamentul European, se arată într-un comunicat al popularilor europeni.

"Situaţia din România este îngrijorătoare. Este inacceptabil că PSD vrea să blocheze cercetările. Direcţia Naţională Anticorupţie trebuie lăsată să investigheze spre a aduce lumină în cazul acuzaţiilor grave aduse lui Ponta", a declarat Manfred Weber.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a propus ca subiectul să fie discutat în comisia de specialitate (Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne), precum şi în Conferinţa liderilor grupurilor parlamentare, înainte de a fi discutat în plen.

"Este inadmisibil ca premierul şi ministrul Justiţiei să ameninţe liderii opoziţiei şi să intimideze cetăţenii care doresc să participe la demonstraţii prin care cer demisia lui Victor Ponta", a afirmat copreşedintele Delegaţiei române în grupul PPE Theodor Stolojan.

---

Actualizare 08:57 Preşedintele PPE, Joseph Daul: "Parlamentul nu ar trebui să fie un obstacol în calea înfăptuirii justiţiei"

Preşedintele popularilor europeni, Joseph Daul, transmite că se aşteaptă ca plenul Parlamentului României să ofere posibilitatea procurorilor de a continua investigaţiile faţă de prim-ministrul Victor Ponta.

"Suntem revoltaţi de tentativele Comisiei Juridice a Parlamentului României de a împiedica justiţia să îşi îndeplinească atribuţiile în ceea ce priveşte anchetarea faptelor penale de care este acuzat prim-ministrul României, Victor Ponta. Ne aşteptăm ca plenul Parlamentului României să ofere posibilitatea procurorilor de a continua investigaţiile faţă de prim-ministrul Victor Ponta. Parlamentul nu ar trebui să fie niciodată un obstacol în calea înfăptuirii justiţiei. De asemenea, reprezentanţii guvernului nu ar trebui să se folosească de majoritatea parlamentară pentru propriul interes. Vom monitoriza cu atenţie angajamentul Guvernului României de a respecta domnia legii şi independenţa justiţiei, precum şi de a combate cu fermitate corupţia din România", spune Joseph Daul, într-un comunicat de presă.

Potrivit liderului PPE, "este inacceptabil ca ministrul Justiţiei şi prim-ministrul unui stat membru al Uniunii Europene să ameninţe protestarii paşnici cu sancţiuni penale". Daul afirmă că "libertatea de expresie este garantată în Uniunea Europeană. Oamenii care vor să îşi exprime public nemulţumirile faţă de un prim-ministru acuzat oficial de fapte grave de corupţie nu trebuie împiedicaţi să facă acest lucru". Popularii europeni fac apel la autorităţile locale să autorizeze "orice formă de exprimare paşnică a cetăţenilor din România".

---

Actualizare 07:57 Liderii PNL se întâlnesc marţi cu ambasadori străini pentru a discuta despre moţiunea de cenzură

O delegaţie a Partidului Naţional Liberal se va întâlni marţi cu mai mulţi ambasadori străini acreditaţi la Bucureşti pentru a discuta despre moţiunea de cenzură depusă de PNL.

La întâlnire au confirmat prezenţa reprezentanţi de la 12 misiuni diplomatice, printre care şi Ambasada SUA la Bucureşti.

"În ceea ce priveşte relaţiile pe care partidul nostru le are cu reprezentanţii diplomatici din România, va anunţ că mâine, la ora 16.00, o delegaţie a PNL se va întâlni cu o parte din ambasadorii acreditaţi la Bucureşti", a precizat luni, într-o conferinţă de presă, prim-vicepreşedintele liberalilor Mihai-Răzvan Ungureanu.

El a afirmat că discuţiile cu ambasadorii străini vizează moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă de PNL, Ungureanu subliniind că votul prin corespondenţă este un motiv temeinic pentru un astfel de demers, scrie Agerpres.

Din delegaţia PNL fac parte copreşedinţii Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, vicepreşedintele Mihai Voicu şi purtătorul de cuvânt Ionuţ Stroe.

(Elena Deacu)

---

Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că, în unanimitate, colegii săi din Comitetul Executiv Naţional al PSD şi liderii coaliţiei au decis că vor să meargă mai departe şi să continue guvernarea, în ciuda faptului că aproape jumătate din clasa politică îi cere demisia, ca urmare a începerii urmării penale împotriva sa în dosarul Şova-Turceni-Rovinari. Şeful Executivului a mai spus că ţara noastră nu ar avea avantaje dintr-o criză politică şi dintr-o instabilitate generată de aceasta, adăugând că, poate din acest scandal, ar putea avea de câştigat doar Rusia sau vreun duşman al României.

Şedinţa de plen a Camerei Deputatilor privind solicitarea de începere a urmăririi penale a lui Victor Ponta va avea loc astăzi, în condiţiile în care Comisia juridică a respins aseară cererea procurorilor.

În acest context, moneda naţională a scăzut faţă de euro, cursul de referinţă anunţat ieri de Banca Naţională a României fiind de 4,4601 lei pentru un euro, în creştere cu 1,68 de bani (+0,38%), comparativ cu valoarea din şedinţa anterioară, de 4,4433 lei/euro. Moneda naţională a pierdut teren şi faţă de dolarul american sau francul elveţian.

Moţiunea de cenzură depusă de liberali va eşua, Camera Deputaţilor nu va încuviinţa începerea urmăririi penale împotriva premierului Victor Ponta, iar acesta nu va demisiona şi va putea să-şi ducă mandatul până la capăt, sau cel puţin până la prima pronunţare a instanţei, arată unul din scenariile cu mare probabilitate de realizare, întocmite de Centrul de Analiză a Informaţiilor şi Evaluare a Tendinţelor (CAIET) SRL. Acest scenariu depinde, însă, de protestele de stradă şi de acţiunea altor factori anti-Ponta, în viziunea analiştilor CAIET.

Ei arată că PSD a reacţionat în linie cu acest scenariu, teoretic permis de faptul că deţin o majoritate parlamentară stabilă: "Unii lideri doresc să rămână la putere, deşi în climatul actual accesul la buget este mult mai puţin util decât era odată. Cariera politică a altora este strict dependentă de primul-ministru, ne-existând într-o epocă post-Ponta.

Dacă scenariul se concretizează, situaţia în care se află Ponta se răsfrânge asupra naţiunii şi în special economiei, urmând să reducă şi mai mult nivelul investiţiilor străine".

În această variantă, PSD - ca brand - ar fi vulnerabilizat în 2016, uşurând accesul PNL la putere în urma parlamentarelor sau chiar mai devreme, în cazul în care apare o criză.

Acest scenariu poate fi blocat de la a deveni realitate de numărul mare de factori care ar beneficia de pe urma prăbuşirii lui Ponta sau pe care acesta i-a ostilizat. Astfel, conform analizei CAIET, Klaus Iohannis ar scăpa de un element tracasant, care ezită sau evită aplicarea programului de reforme asumat de preşedinte. În legătură cu ultimul vot al Senatului în cazul Şova, preşedintele a afirmat: "Atunci când este vorba de statul de drept, este din ce în ce mai greu de lucrat cu acest Parlament şi cu această majoritate".

De asemenea, taberele din interiorul partidului social-democrat care îi sunt ostile lui Ponta şi cărora li s-a asociat Andrei Dolineaschi, secretarul general al partidului şi lider al filialei Botoşani, sunt în ascensiune.

Factorii externi privesc cu surprindere şi ostilitate iniţiativele anti-corupţie demarate deja de Ponta şi de susţinătorii săi din Parlament, iar proteste stradale organizate la finalul săptămânii pot, de asemenea, să testeze rezilienţa parlamentarilor social-democraţi la presiunea străzii.

Într-un alt scenariu identificat de CAIET şi numit "Substituirea lui Ponta", premierul îşi dă demisia sau este înlăturat de la putere prin alte mijloace politice. Structura actuală a coaliţiei de guvernare rămâne neschimbată, Ponta fiind pur şi simplu înlocuit cu altcineva. Acest scenariu are probabilitate mare, dar într-o măsură mai mică decât cel anterior, conform sursei citate.

Analiştii citaţi explică faptul că, potrivit Constituţiei, preşedintele Iohannis ar avea responsabilitatea de a numi candidatul la ocuparea funcţiei de prim-ministru. În teorie, coaliţia actuală (PSD+PLR+PC+UNPR) poate rămâne intactă, însă preşedintele nu are un partener individual cu care să coopereze, adică o persoană care să-i poată oferi garanţia că va avea o altă atitudine decât Ponta faţă de statul de drept. În PSD ar începe lupta pentru succesiunea lui Ponta, iar partidul ar fi obligat să prezinte o propunere pentru poziţia de prim-ministru înainte să finalizeze procesul de selecţie al unui nou lider, se mai arată în acest senariu. Conducători cu mare popularitate în PSD, precum Liviu Dragnea, au probleme penale; persoane din "grupul de la Cluj", precum Ioan Rus, ar putea fi atractive pentru Iohannis, garantând simultan PSD că lupta pentru întâietate în partid rămâne deschisă. De asemenea, Gabriel Oprea, preşedintele UNPR, poate încerca să se promoveze drept opţiunea sigură pentru un guvern cu arie de acţiune redusă (caretaker government) dar este greu de crezut că ar fi preferat de Iohannis oricărei opţiuni din PNL, mai arată CAIET.

"Schimbarea majorităţii parlamentare" este un alt scenariu asupra evoluţiei viitoare a scenei noastre politice, centrat pe PNL. Ponta îşi dă demisia sau este înlăturat de la putere prin alte mijloace politice, iar noul premier este Cătălin Predoiu. În opinia analiştilor CAIET, şi acest scenariu are o probabilitate mare de realizare, dar depinde de poziţionarea finală a lui Oprea, acesta dând mesaje de susţinere pentru Ponta.

Ei menţionează: "Acest scenariu are o probabilitate majoră de a fi testat de către Klaus Iohannis cu o primă nominalizare. El se loveşte însă de probleme de natură aritmetică. Majoritatea simplă în parlament este de 279 parlamentari. O majoritate confortabilă, invulnerabilă la absenţe punctuale, este de 300 de parlamentari sau mai mult. În teorie, PNL are spaţiu de acţiune, întrucât în afara PSD, PLR sau PC se află 315 parlamentari. În practică, o asemenea coaliţie implică cooperarea constantă a cinci grupuri parlamentare (PNL, UNPR, UDMR, minorităţi naţionale şi DP - adică PMP şi foşti PPDD-işti), precum şi co-interesarea celor 26 de parlamentari independenţi, dintre care jumătate aparţin partidului PSRO al lui Mircea Geoană. Rezultatul ar fi o coaliţie slabă, mică şi vulnerabilă în faţa unor moţiuni de cenzură".

O variabilă importantă în context este capacitatea UNPR şi a partidului lui Mircea Geoană (PSRO) de a atrage parlamentari social-democraţi. CAIET susţine că este posibil ca retragerea lui Ponta şi nominalizarea lui Predoiu să ducă la un val de migraţie dinspre PSD spre unul sau amândouă din partidele identificate mai sus, uşurând sarcina PNL de a forma o majoritate nouă.

"Suspendarea temporară a jocului politic", este o altă evoluţie luată în calcul de specialiştii CAIET. În această versiune, Victor Ponta îşi dă demisia sau este înlăturat de la putere prin alte mijloace politice. La putere se instalează un guvern condus de un tehnocrat pe baza unei susţineri largi sau un guvern de uniune naţională (PSD+PNL şi, eventual dar nu obligatoriu, alte partide). Însă acest scenariu este cotat cu o probabilitate mică de realizare pe termen scurt.

CAIET comentează: "Această rută este adoptată de partidele politice atunci când acestea nu au dorinţa sau capacitatea de a-şi asuma puterea în întregime. În acest moment, mari părţi din PNL doresc să preia puterea iar PSD, din cauza alegerilor locale şi a finanţării de care au nevoie primarii şi consilierii judeţeni, nu doresc să o piardă. Opţiunile din această categorie pot fi accesate de preşedintele Iohannis după un eventual eşec în ceea ce priveşte o primă nominalizare. De asemenea, este posibil ca Iohannis să considere că PNL nu este pregătit pentru preluarea guvernării şi să nominalizeze încă de la prima încercare un candidat tehnocrat/stabilit în urma unei convenţii între partidele principale".

Scenariul cu cea mai mică probabilitate din analiza CAIET este "blocajul urmat de anticipate". Conform articolului 89 al Constituţiei, dacă două propuneri de prim-ministru eşuează în a obţine o majoritate în Parlament, Preşedintele poate dizolva parlamentul. În practică, această succesiune de evenimente este greu de realizat, parlamentarii optând întotdeauna pentru stabilitate, adică instalarea unui guvern nou, decât pentru alegeri înainte de termen.