English
Romania's gas imports are completely monopolized by Gazprom, Iulian Iancu, the president of the Commission for Industry of the Chamber of Deputies said. He told us: "They say that we could bring natural gas to the country through the Szeged-Arad pipeline, but Gazprom has acquired the Hungarian segment of the pipeline. So that means that Gazprom has monopolized the inflows and outflows of natural gas in Romania".
The statements of deputy Iancu contradict those of president Traian Băsescu, who said yesterday: "Romania is not dependent on the gas imports from the Russian Federation, meaning it does get most of its imported gas from it and it can replace it with others forms of energy or even with natural gas. Using the connection with Hungary, we can even receive gas from Norway".
The energy market specialists have told us that both of statements are partiall correct: "Romania can survive on its own with the stored natural gas produced internally and with its current level of gas output. Also coming through the pipeline for connecting to Hungary, is a significant volume of Russian gas imported from other European countries".
Iulian Iancu claims that the liberalization of the price of gas can not be done as quickly in Romania as in other countries because of the characteristics of its market: "The doubling of the prices of gas paid by industrial consumers will have a huge impact, because it will get done in two years. This increase has seriously affected the industry which provides about one third of the GDP. Gazprom has a monopoly on imports, and Romgaz and Petrom have the monopoly on domestic production. Given this circumstance, what free market are we talking about? It isn't fair for the EU to ask for the liberalization of the Romanian market until we have other suppliers and greater competition. Countries like France, Germany, Spain and Italy have from 5 to 10 suppliers".
He is proposing a ban on exports until an alternative route for gas is secured, which would compete with the Russian Federation. Also, the MP claims that out of the tax levied by the state on the gas manufacturers on the profits made as a result of the liberalization of the price, 70% will remain with the producers and 30% - with the state. Mr. Iulian Iancu claims that the members of the Industry and Services Commission of the Chamber of Deputies will propose for the tax to be split fairly among the state budget, the gas manufacturers and the consumers.
• The EU wants to postpone the anti-trust case against Gazprom
The officials of the European Union are reevaluating the antitrust case, opened about two years ago, against Gazprom and are reviewing the role that the investigation might play in the dispute concerning the conflict with Ukraine, sources close to the situation said, quoted by Bloomberg. Thus, the Gazprom case may be postponed until the solution to the crisis or could be used in the EU response to the situation in Crimea, the quoted sources say.
Mark Powell, a lawyer at White & Case, in Brussels, said: "Sometimes, the progress of legal cases is sped up, or slowed down by some political reasons. It wouldn't be surprising if the European Commission decided to freeze the case, to see the reactions it generates over time".
Russia claims that Ukraine owes over 2 billion dollars to Gazprom on account of the imports of natural gas. Gazprom supplies through Ukraine approximately 16% of Europe's gas consumption. The recent tensions have cause the shares of Gazprom to drop 12% on the Moscow Stock Exchange.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Liviu Tudor urmatoare teapa 200 mil euro Alphabank
(message sent by gelu marchidan on 11.03.2014, 09:44)
Liviu Tudor, ţepar de profesie-aasilescucesta este "modelul" financiar al Roamaniei...asa se fac banii domnilor nu cu teoriile expirate ale lui Make si V
Wednesday, February 26, 2014 de Dan Coste INVESTIGAŢII no comments
Liviu Tudor, omul lui Hrebenciuc şi Iacobov, a creat o întreagă ţesătură financiară care a condus la prăbuşirea unor firme, sau societăţi bancare. ZIARUL vă va prezenta în serial câteva dintre “isprăvile” lui Liviu Tudor, dezvăluite de multe ziare din România.
Liviu_Tudor_02
Liviu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. REGELE IMOBILIARELOR,Magnatul din Real Estate, Guru financiar Liviu Tudor, a fost scos în faţă, în 1996, de cunoscutul Grup de la Bacău, coordonat de Viorel Hrebenciuc şi Corneliu Iacubov, pentru a pune temelia Băncii Comerciale Unirea (BCU). Scopul a fost unul singur: spălarea banilor şi obţinerea unor profituri ilicite uriaşe. Modul de acţiune al celor care deţin sediul în care îşi desfăşoară activitatea a fost scos la iveală de “Evz” şi este specific crimei organizate: “Dacă nu-ţi vei ţine gura, ai grijă că există gloanţe calde şi gloanţe reci. Nu ţi-am spus că nu mi-e frică de nimeni în ţara asta, ca am bani să cumpăr pe oricine?”, îşi ameninţa Liviu Tudor asociatul.
Falimentul de la Banca Unirea
În anul 1996, prin subscripţie publică, se înfiinţa Banca Comercială Unirea, având la bază Grupul de la Bacău, aflat sub oblăduirea lui Viorel Hrebenciuc şi a lui Corneliu Iacobov. Aceiaşi Tudor şi Iacob controlau 49,77% din capitalul social, ceilalţi asociaţi importanţi fiind Societatea de Investiţii Financiare II Moldova (condusă de Corneliu Iacobov), cu 24,65% din acţiuni şi CNSLR “Frăţia”, cu 12% din acţiuni. Restul era deţinut de unele persoane fizice printre care se număra şi actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. În scurt timp, prin multiple manevre de culise, fondurile instituţiei financiare au fost plimbate dintr-un cont într-altul, până când Banca Populară Română a ajuns acţionar majoritar, iar director al Băncii Unirea a devenit Emil Botea.
Totul a mers bine până când Banca Naţională a României a făcut un control la Unirea, pentru a descurca iţele unei aşa-zise majorări de capital cu 50 de miliarde de lei. Aşa s-a ajuns la concluzia că respectiva majorare a fost făcută din bani publici, iar 33 de miliarde de lei au ajuns în conturile unor firme dubioase şi ale unor persoane fizice, în fruntea acestora aflându-se Liviu Tudor. În plus, Banca Unirea a ajuns acţionar majoritar la DIGICOM SA, firma aceluiaţi Liviu Tudor.
Spălare de bani şi falimentarea premeditată a unei bănci
Revenind la activitatea de început a Băncii Unirea, vom scoate în evidenţă modul în care s-au plimbat banii dintr-un cont într-altul, pentru a fi spălaţi. În calitate de împuternicit, Liviu Tudor reprezenta “toate interesele legate de acţiunile pe care SC BEST OIL SRL le deţine în cadrul Băncii Unirea SA (în curs de constituire)”. Astfel, BEST OIL vărsa prin intermediul Bancorex suma de 295 de milioane de lei, către Banca Unirea SA, la 16.07.1996. Alţi 606 milioane de lei ajung de la Banca Agricolă la Unirea, în aceeaşi lună, precum şi alte sume virate prin intermediul Băncii Columna ori a Băncii Internaţionale a Religiilor. De menţionat că atât Banca Agricola, Columna, Bancorex cât şi BIR au ajuns între timp în stare de faliment. Desigur, aceeaşi soarta a avut-o şi Banca Unirea, care a fost cumpărată în ultimul moment de nişte ruşi. Ultimul director al Băncii Unirea, Emil Botea, a declarat în mai multe rânduri că unul dintre cei care conduc Nova Bank, şi anume preşedintele Alexei Voskoboy, ar fi avut o poziţie oficială în KGB. Ruşii de la Nova Bank, cumpărătorii Bancii Unirea, n-au comentat în niciun fel această informaţie. Cert este că, totuşi, BNR a instituit la Unirea un regim de decontare specială, care a durat un an şi patru luni. După această perioadă, la 22 august anul trecut, Băncii Unirea i s-a retras licenţa de funcţionare.
Alte sume importante de bani au fost scoase din Banca Unirea prin contracte de prestări servicii deosebit de avantajoase pentru furnizori. Unul dintre acestea se referă la livrarea către banca a şase echipamente de comunicaţii prin satelit VSAT şi a tot atâtea “licenţe software terminal şi 1 licenţă software HUB TCP-IP”. Cum era de presupus, beneficiara contractului n-a fost alta decât SC DIGICOM SA, firma controlată de acelaşi Liviu Tudor. Valoarea iniţială a contractului s-a ridicat la suma de 206.500 USD.
Ulei din Rezervele de stat
Fără a se implica aparent în politică, Liviu Tudor controlează direct sau prin interpuşi mai multe societăţi comerciale, printre care se numără: IIRUC SA, PREFABRICATE VEST SA, VESTCO INDUSTRIES SA, DIGICOM SA, IIRUC – DIGICOM GRUP SA, ID HOLDING SRL, IIRUC SERVICE SA, CONCORDIA ALIMENTARA 4 SA, ID REAL ESTATE SA, IIRUC TRADE SA, DIGINET SA şi altele. Până nu demult a deţinut şi fabrica de ulei Muntenia, pe care a falimentat-o începând cu finele anului 2002, la sfatul unor prieteni apropiaţi din Guvern. Printre aceştia se numără Viorel Hrebenciuc şi Şerban Mihăilescu. Cu cel din urmă a pus chiar la cale vânzarea către pensionari de ulei, orez şi zahăr – câte două kilograme de fiecare – în sistem “economat”, adică la preţ de fabrică. Numai că uleiul provenea de la Rezervele de stat (1.400 de tone). Pentru a nu se declansa un scandal de proporţii, fabrica Muntenia a fost devalizată, după care s-a declanşat procedura falimentului.
Va urma