DEŞI AU CONVENIT SĂ COOPEREZE ÎN COMBATEREA TERORISMULUI NUCLEAR, Putin şi Bush nu s-au înţeles în privinţa aderării Rusiei la OMC

Vladimir Putin, pre-şedintele rus, şi omologul său american, George W. Bush, au convenit, sâmbătă, la Sankt Petersburg, reuniţi cu doar câteva ore înaintea summit-ulului G8, să colaboreze pentru combaterea terorismului nuclear, considerat drept unul dintre cele mai grave pericole la nivel global, informează Rompres. Cei doi lideri, nu au ajuns însă la un acord referitor la primirea Rusiei în Organizaţia Mondială a Comerţului. SUA şi Rusia vor crearea unui sistem internaţional care să permită accesul tuturor ţărilor la energie nucleară, dar să prevină proliferarea armelor nucleare.

Preşedintele Putin a declarat: "Am adoptat o declaraţie comună pornind de la iniţiativele propuse de Rusia şi SUA cu privire la dezvoltarea în condiţii de securitate a energiei nucleare", considerând că acest lucru va deveni posibil odată cu crearea unor centre internaţionale de îmbogăţire a uraniului care să funcţioneze ca o reţea sub stricta supraveghere a Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică. Liderul de la Kremlin a precizat şi faptul că Rusia şi SUA şi-au manifestat dorinţa comună de a combate pericolul te-rorismului nuclear, ceea ce ar deschide noi căi de acţiune comună.

Cei doi au discutat şi despre dorinţa Moscovei de a deveni membră a OMC, Rusia fiind cea mai mare ţară aflată în afara clubului de 149 de state membre ale OMC, iar un acord al negocierilor cu SUA - intensificate la maximum în ultimele două săptămâni - ar echivala cu dispariţia ultimului mare obstacol în calea primirii ei în această organizaţie.

Referitor la acest lucru, purtătorul de cuvânt al reprezentantului pentru comerţ al SUA, Susan Schwab, a declarat că nu s-a ajuns la un acord dar s-a realizat un progres semnificativ. Negociatorul rus pentru comerţ, Maxim Medvedkov, a declarat pentru agenţia de presă Reuters că discuţiile s-au încheiat fără succes, precizând însă că ambele părţi au convenit pentru continuarea tratativelor.

Vladimir Putin şi George W. Bush au constatat, referitor la situaţia explozivă din Orientul Mijlociu - ca urmare a intervenţiei în forţă a armatei israeliene în Liban, ca ripostă faţă de răpirea a doi soldaţi israelieni de către militanţii Hezbollah - că împărtăşesc aceleaşi preocupări, fiind îngrijoraţi de amplificarea violenţelor şi a numărului de victime.

Conform preşedintelui american, întreaga responsabilitate pentru escaladarea violenţelor aparţine grupării Hezbollah: "Cea mai bună cale de a pune capăt violenţelor este ca Hezbollah să depună armele şi să oprească orice atac şi de aceea solicit Siriei să-şi exercite influenţa asupra acestei grupări", a susţinut liderul de la Casa Albă.

Partidul Baas, formaţiune politică aflată la putere în Siria, şi-a anunţat înainte de discuţiile bilaterale ruso-americane de la Sankt Petersburg, susţinerea absolută pentru rezistenţa din Liban şi din teritoriile palestiniene şi a formulat o declaraţie cu privire la escaladarea periculoasă a agresiunii israeliene în teritoriile palestiniene şi în Liban, precum şi cu privire la războiul mondial şi terorismul de stat practicat de către Israel cu susţinerea SUA.

Liderul american a denumit atacurile cu rachete iniţiate de Hezbollah asupra nordului Israelului şi răpirea celor doi soldaţi israelieni, drept un atac împotriva eforturilor depuse de Washington pentru rezolvarea conflictului israeliano-palestinian şi formarea statului Palestina, soluţia pe termen scurt pentru acest conflict fiind ca Hezbollah să-şi oprească atacurile. Conform opiniei lui Bush, pe termen lung, soluţia este ca statele lumii şi, în special, statele vecine acestei zone să-i sprijine pe cei care susţin dezvoltarea democraţiei.

Summitul anual al Grupului ţărilor puternic industrializate (G8 - Canada, Franţa, Germania, Japonia, Italia, Marea Britanie, SUA şi Rusia) se deschide, sâmbătă seara, la Sankt Petersburg, pe fundalul escaladării violenţelor din Orientul Mijlociu, ce vor ţine capul de afiş al reuniunii, alături de dosarul nuclear iranian şi testele de rachetă ale Phenianului. Problemele care figurau, anterior, pe ordinea de zi, legate de energie, educaţie sau sănătate vor ocupa, mai mult ca sigur, doar un loc secundar. Un loc aparte va fi rezervat democraţiei şi modului în care sunt respectate drepturile omului în Rusia, capitole care suscită critici din partea mai multor ţări, în special din a SUA, critici pe care Moscova le-a respins însă, preşedintele Putin declanşând chiar o ofensivă mediatică pe această temă şi acuzând Occidentul de amestec în treburile interne ale ţării sale. Această acuzaţie care arată că relaţiile ruso-americane sunt departe de a fi lipsite de tensiuni care, se pare, că va fi nevoie de mai mult timp pentru a le elimina decât un sfârşit de săptămână la Sankt Petersburg.

Manifestaţiile de protest, devenite deja tradiţie la summit-urile G8, nu lipsesc nici de această dată. Poliţia rusă a reprimat, sâmbătă, la Sankt Petersburg, un miting organizat de circa o sută de protestatari comunişti, care s-au adunat în centrul oraşului, în pofida interdicţiei venite de la autorităţi. În final, demonstraţia a fost autorizată, dar mai departe, la câţiva kilometri de locul unde vor avea loc lucrările reuniunii G-8. După cum relatează corespondenţii de presă de la faţa locului, forţele speciale de ordine - OMON - au intervenit, provocând un început de violenţe de stradă. Au fost împărţiţi pumni şi picioare în ambele părţi, iar zeci de persoane au fost arestate.