DEŞI AU FOST DECLARATE CONSTITUŢIONALE Celebrele articole 12 şi 13 din Legea privind clauzele abuzive, din nou la CCR

Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) într-un proces colectiv deschis de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) împotriva Băncii Româneşti. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, la cererea băncii, asupra deja celebrelor articole 12 şi 13 din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, deşi Curtea Constituţională a decis, în alte cazuri similare, că cele două articole legislative sunt constituţionale.

În acest context, avocatul Gheorghe Piperea consideră că strategia judecătorilor este inadmisibilă, aceştia încercând să tragă de timp de teamă să ia o decizie.

CCR a fost sesizată de curând, respectiv la finalul lunii martie, fiind dispusă suspendarea cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au ridicat excepţia de neconstituţionalitate asupra aceloraşi articole şi într-un proces dintre ANPC şi Bancpost, în acest caz fiind stabilit un termen de judecată pentru începutul lunii mai.

Anul trecut, în luna aprilie, CCR a hotărât că deciziile pronunţate de instanţă în procesele deschise de ANPC împotriva băncilor se aplică tuturor contractelor de credit similare cu cele în cauză. Curtea Constituţională s-a pronunţat, atunci, pe excepţia de neconstituţionalitate privind articolele 12 şi 13 din Legea 193/2000.

Excepţia fusese ridicată de patru bănci, în cadrul proceselor cu ANPC privind acţiunile în constatarea existenţei clauzelor abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. CCR a respins excepţia, astfel încât o hotărâre favorabilă pentru ANPC are efecte erga omnes, adică se aplică tuturor contractelor de acel tip, potrivit specialiştilor din domeniu.

O altă decizie similară a fost luată de CCR la finalul lunii ianuarie 2017, când Raiffeisen Bank a pierdut la Curtea Constituţională a României într-un proces pe care ANPC l-a deschis pentru eliminarea unor clauze considerate abuzive din contractele de credit. Banca a invocat, în sesizarea sa, retroactivitatea legii, iar decizia Curţii este definitivă şi general obligatorie, conform informaţiilor publicate în Monitorul Oficial.

În octombrie 2013, au intrat în vigoare dispoziţiile articolelor 12 şi 13 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, aşa cum au fost modificate prin Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Articolul 12 prevede: "În cazul în care se constată utilizarea unor contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, organele de control prevăzute la Art. 8 (n.r. reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi specialişti autorizaţi ai altor organe ale administraţiei publice, potrivit competenţelor) vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. (...) Asociaţiile pentru protecţia consumatorului (...) îl pot chema în judecată pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, la instanţa prevăzută la alineatul (1), pentru ca aceasta să dispună încetarea folosirii acestora, prin eliminarea clauzelor abuzive".

La rândul său, articolul 13 stabileşte: "Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale".

În Parlament se află în dezbatere, de mai mulţi ani, un proiect legislativ care modifică Legea 193/2000. Avocatul Gheorghe Piperea spune că această iniţiativă "emasculează legea clauzelor abuzive", menţionând, în toamna anului trecut: "Este un proiect care stă în Parlament de mai mult de doi ani şi despre care iniţiatorii spuneau că îl retrag, dar nu au făcut-o. Dacă acest proiect bancar trece aşa cum a fost adoptat în Senat, tot ceea ce s-a câştigat până acum în domeniul clauzelor abuzive intră în istorie".

Domnia sa ne-a explicat, atunci, că, în primul rând, proiectul modifică Legea 193/2000 prin introducerea unui amendament care prevede că această lege se va aplica doar contractelor viitoare, nu şi celor în derulare, în condiţiile în care ANPC a câştigat deja, în instanţă, câteva procese de tip "class action" împotriva unor bănci (cu aplicare la toate contractele similare ale respectivelor bănci), unele dintre acestea fiind câştigate pe fond şi altele definitiv.

Prin Proiectul de modificare a legii 193/2000, iniţiat de 17 deputaţi, "se restrâng substanţial drepturile consumatorilor instituite de forma actuală a legii, reducând-o la un simulacru de protecţie în faţa abuzului de poziţie economică, golind-o de putere sancţionatorie, rezultatul fiind o formă fără fond", spunea, în urmă cu un an şi jumătate, avocatul, menţionând că cele mai importante modificări presupuse de proiectul de lege sunt următoarele:

"- Hotărârile pronunţate în baza Legii nr. 93/2000 vor avea efecte doar pentru viitor, nemaifiind posibilă restituirea prestaţiilor nedatorate;

- Clauzele relative la costul creditării nu mai pot fi analizate sub raportul caracterului abuziv; dacă aceste clauze sunt neclare, consumatorul sau ANPC nu va putea cere decât lămurirea clauzei, nu şi eliminarea din contract;

- Nulitatea absolută este înlocuită cu anularea sau cu modificarea contractului. Dacă nu s-a formulat acţiunea în trei ani de la data contractului, aceasta nu se mai poate formula, pentru intervenirea prescripţiei. ANPC nu mai are instrumentul legal pentru a cere sancţionarea contravenţională a profesionistului abuziv;

- Consumatorul nu mai poate pretinde că o clauză abuzivă este fără de efect în ce-l priveşte, nici măcar în situaţia în care acest lucru este constatat de autorităţi. Nu mai poate cere nici nulitatea acesteia, ci numai analiza caracterului abuziv;

- Hotărârea instanţei, chiar şi în cazul în care acţiunea aparţine ANPC, nu mai are efecte erga omnes (faţă de toţi consumatorii şi faţă de toate contractele-tip ale profesionistului), ci numai faţă de contractul «dedus judecăţii».

- Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor nu mai pot formula acţiuni în încetare cu efecte erga omnes, ci doar acţiuni individuale, similare cu cele pe care legea le permite consumatorilor acţionând separat".

Reprezentanţii ANPC apreciau, în 2015: "Această modificare, dacă ar fi aprobată, ar avea impact negativ şi asupra proceselor în curs de soluţionare aflate pe rolul instanţelor de judecată, în care ANPC este parte şi în care a fost solicită eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele similare aflate în derulare".

Conform surselor noastre, iniţiativa legislativă s-a blocat la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor.

La începutul lunii august 2015, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), ne-a spus, în cadrul unui interviu, că, faţă de Legea 193/2000, există mari nemulţumiri care vin din partea sistemului bancar.

Domnia sa ne-a declarat: "Legea 193, care se doreşte a fi o transpunere a Directivei 93, după ce a fost amânată de vreo două ori, în octombrie 2013 a intrat în vigoare. Modul în care a fost modificată a fost extrem de ciudat - au fost introduse două articole de lege într-un pachet legislativ în care au fost modificate 6-7 legi. Dacă luăm de bun Tratatul de aderare, o astfel de lege trebuia să aibă avizul Băncii Centrale Europene (BCE). Oricine din sistemul bancar românesc, în momentul de faţă, poate sesiza BCE şi acest lucru se va şi întâmpla. Deja, o instituţie de credit a solicitat să se constate dacă această lege este constituţională, pentru că afectează averea băncilor.

Legea nu are aviz de la noi. În perioada aceea de amânări, am comunicat MFP, Guvernului, Ministerului Justiţiei că afectează stabilitatea sistemului bancar. În primul rând că Directiva Europeană se aplică la contractele de credit încheiate la un an şi jumătate de la apariţia ei, iar Legea 193 se aplică şi contractelor în curs de derulare, ceea ce nu este corect. Primesc o mulţime de telefoane din străinătate legate de percepţia de risc pe procesele legislative. Când mă duc la boardul EBA, sunt întrebat despre reglementările din România. Există o îngrijorare mare a băncilor mamă faţă de modul în care facem noi legislaţia. La colegiile de supraveghere unde mergem se discută problema acestor iniţiative din ţara noastră".

Pe rolul instanţelor se află în jur de 50 de procese colective deschise de ANPC împotriva băncilor, pe clauze abuzive ce privesc în special cuantumul comisioanelor şi al dobânzilor.

Autoritatea a câştigat mai multe procese de tip "class action", pe fond sau în ultimă instanţă, printre ele numărându-se cele cu OTP Bank, Banca Transilvania (pentru contractele încheiate de Volksbank), Credit Europe Bank (CEB), Banca Românească, Alpha Bank. ANPC a şi pierdut astfel de procese, pe care le înaintase în instanţă împotriva unor bănci ca Bancpost, OTP Bank sau Credit Europe Bank IFN.

Potrivit lui Paul Anghel, directorul general al ANPC, din cele aproape 50 de procese colective deschise în instanţă împotriva unui număr însemnat de bănci, şase au fost câştigate pe fond, cinci - câştigate definitiv, şase pierdute pe fond şi cinci - pierdute definitiv.