DEŞI AU LUAT 800 MILIOANE LEI DE LA TREZORERIE, Autorităţile locale au cheltuit doar 120 milioane lei pentru plata arieratelor

Autorităţile locale nu au cheltuit, până în prezent, decât 120 milioane lei din suma de 800 milioane lei care le-a fost alocată în vederea plăţii arieratelor, ne-au declarat surse guvernamentale. Proiectul de rectificare bugetară propus de Guvern prevede reducerea cheltuielilor de capital ale unităţilor administrativ teritoriale cu 757 milioane lei, în condiţille în care Executivul estimează că acestea nu vor reuşi să utilizeze integral finanţarea pusă la dispoziţie, potrivit surselor.

Reducerea arieratelor autorităţilor locale a reprezentat una dintre condiţiile impuse de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru ca ultima scrisoare de intenţie aferentă precedentului acord de tip preventiv să intre în Board-ul instituţiei, iar un nou acord să fie încheiat.

Guvernul a emis, la începutul acestui an, o ordonanţă de urgenţă prin care obliga autorităţile locale care înregistrau arierate la 31 ianuarie 2013 să reducă volumul datoriilor cu cel puţin 85% în termen de două luni, până la 31 martie, în caz contrar Trezoreria urmând să limiteze plăţile care pot fi efectuate din contul acestora. După această reducere, autorităţile ar fi trebuit să diminueze lunar volumul datoriilor cu cel puţin 3%-5%, calculat la soldul lunii anterioare, sub sancţiunea sistării fondurilor centrale din impozitul pe venit şi din alte surse bugetare.

În vederea facilitării diminuării arieratelor, Executivul a permis autorităţilor locale să contracteze împrumuturi de la Trezorerie, în limita a 800 milioane lei. Administraţiile locale pot folosi creditele pentru plata arieratelor proprii, ale instituţiilor publice finanţate integral din bugetul local, ale instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetul local, în limita sumelor datorate de respectivele administraţii, precum şi pe cele ale spitalelor publice din reţelele proprii, în limita cheltuielilor pe care autorităţile în cauză le pot finanţa. De asemenea, unităţile şi subdiviziunile administrativ-teritoriale au dreptul să plătească arieratele spitalelor publice, cu excepţia celor care provin din cheltuieli finanţate din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi din bugetele programelor naţionale de sănătate. Perioada maximă de acordare a creditelor este de cinci ani, iar rata dobânzii este situată la nivelul ratei dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale a României (BNR), de 5,25% pe an. Limita de îndatorare pentru împrumuturi este de 70%, iar data limită a fost stabilită pentru 29 martie.

Două luni mai târziu, Guvernul a redactat un proiect de ordonanţă de urgenţă care stabilea că suma din cota defalcată din impozitul pe venit şi taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, precum şi sumele reţinute ca urmare a aplicării gradului de necolectare a impozitelor şi taxelor locale se repartizează doar pentru achitarea arieratelor.

Proiectul a generat nemulţumirea autorităţilor locale, care au susţinut că solicitarea Guvernului privind achitarea cu prioritate a arieratelor reprezintă un abuz, deoarece doar consiliile judeţene şi locale decid destinaţia fondurilor proprii.

Pe fondul protestelor, Executivul a aprobat ordonanţa într-o formă diferită de cea propusă, stabilind că fondurile din TVA şi impozitul pe venit sunt alocate pentru achitarea arieratelor, precum şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, prioritară fiind, însă, stingerea datoriilor. De asemenea, limita împrumuturilor pe care autorităţile locale le puteau contracta pentru arierate a fost redusă la doar 500 milioane lei, pentru ca, la finele lunii aprilie, plafonul să fie majorat în Parlament la 680 milioane lei, iar termenul permis pentru contractarea împrumuturilor, fost prelungit până la 15 mai.

Cu o zi înainte de expirarea termenului, Guvernul a decis revenirea la plafonul de 800 milioane lei.

La 31 decembrie 2012, autorităţile locale înregistrau faţă de furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări un volum al arieratelor de 840,2 milioane lei, apropiat de cel al creditelor care puteau fi accesate iniţial. La finele lunii ianuarie 2013, arieratele au înregistrat o creştere de peste 300 milioane lei, ajungând la 1,18 miliarde lei. Arieratele reprezintă plăţi restante cu o vechime mai mare de 90 de zile.