DEŞI PATRU ŢĂRI SE OPUN EXTINDERII CĂTRE EST A ZONELOR EURO ŞI SCHENGEN Europarlamentarii noştri: "Suntem pregătiţi de Schengen, aderarea la euro este mai complicată"

Ţara noastră este pregătită să intre în Schengen, consideră mai mulţi europarlamentari români, intervievaţi de ziarul BURSA, după ce preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a îndemnat, săptămâna trecută, la primirea României şi Bulgariei în Schengen.

În discursul său anual programatic despre starea Uniunii Europene, Juncker a schiţat o viziune a Uniunii post-Brexit, în care aproximativ 30 de state folosesc moneda unică europeană euro, iar un ministru UE al Finanţelor coordonează bugete-cheie în vederea ajutorării statelor care se confruntă cu dificultăţi.

De la Bruxelles, eurodeputaţii noştri sunt de părere că trebuie să ne dorim să intrăm în zona euro, dar spun că procesul este mai complicat. Aceştia susţin că România trebuie să respingă ideea Europei cu mai multe viteze, avansată la nivelul Comisiei Europene.

Viziunea preşedintelui Comisiei Europene cu privire la extinderea către est a zonelor euro şi Schengen a fost respinsă de patru ţări: Germania, Luxembourg, Olanda şi Austria, cea din urmă fiind extrem de vehementă.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei, Ewald Nowotny, a apreciat că zona euro nu ar trebui să relaxeze condiţiile ce trebuie îndeplinite de statele membre UE care vor să adere la euro, adăugând că ar trebui analizate cu atenţie economiile statelor candidate.

Europarlamentarul liberal Renate Weber consideră că atitudinea de acum a austriecilor exprimă dispreţul profund faţă de o ţară care acceptă astfel de comportamente. Domnia sa a spus că noi le-am permis austriecilor să facă lucruri pe care nu şi le-ar fi permis niciunde altundeva în spaţiul european - de la jefuirea pădurilor, la cea a resurselor naturale, la neplata taxelor şi impozitelor aici, urmare repatrierii profitului.

În schimb, europarlamentarul PSD Viorica Dăncilă consideră că reacţiile negative care au apărut de la ţări precum Austria pot fi înţelese ca exprimând un anumit tip de prudenţă, generat de ce s-a întâmplat în UE în perioada crizei economice, dar ele nu sunt fondate pe realităţi legate de România: "Totuşi, România este în topul creşterii economice la nivelul UE, iar rezultatele acestea sunt tot mai des remarcate".

• Wolfgang Schaeuble: "Zona euro nu ar trebui să accepte ţări care nu îndeplinesc condiţiile, deoarece ar afecta stabilitatea întregii uniuni monetare"

Miniştrii de Finanţe din zona euro au salutat, vineri, apelul preşedintelui Comisiei Europene de extindere a zonei euro, deşi au declarat că nicio ţară nu ar trebui forţată să se alăture împotriva voinţei sale sau nu ar trebui să se permită intrarea în uniunea monetară fără îndeplinirea cerinţelor, transmite DPA.

Cei 19 miniştri din aşa numitul Eurogrup s-au întâlnit vineri în Tallinn, după ce preşedintele Executivului european, Jean-Claude Juncker, şi-a exprimat dorinţa de a vedea cât mai multe ţări din Uniunea Europeană alăturându-se zonei euro.

"Cred că Juncker a dat un impuls semnificativ dezvoltării Europei, a fost un discurs măreţ. Detaliile trebuie întotdeauna discutate", a afirmat ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble. Acesta a adăugat că ţările care doresc să se alăture uniunii monetare trebuie să îndeplinească condiţiile economice necesare: "Atât timp cât condiţiile nu sunt îndeplinite, nu este în interesul unui stat membru al UE să devină membru al uniunii monetare, şi nici zona euro nu ar trebui să accepte astfel de ţări deoarece ar afecta stabilitatea întregii uniuni monetare".

Preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a declarat, citat de Agerpres, că se aşteaptă ca extinderea să fie "un proces gradual" care va depinde de disponibilitatea statelor din afara zonei euro de a se alătura uniunii monetare.

În prezent, nouă din cele 28 de state din UE nu utilizează moneda euro. Conform tratatelor UE, toate statele membre UE sunt aşteptate să adopte euro, cu excepţia Marii Britanii şi a Danemarcei, care au anunţat că nu doresc să facă parte din uniunea monetară.

România ar putea fi în măsură să adere la zona euro în următorii opt ani, dar la rândul său zona euro are nevoie să îşi îmbunătăţească modul în care funcţionează, a declarat recent Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.