Mircea Ursache, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a criticat dur problemele de la vârful Bursei de Valori Bucureşti (BVB), considerând că avem nevoie de "un operator de mare încredere".

Reporter: Aţi declarat, recent, că Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, sună personal la şefii companiilor de stat ca să facă rost de bani la buget, după ce în primăvară companiile au fost nevoite să vireze către stat bani din rezerve. Ulterior, au apărut informaţii oficiale potrivit cărora statul vrea dividende, chiar şi dividende suplimentare, de la Transelectrica, Transgaz, Hidroelectrica, Conpet, Romgaz, Nuclearelectrica. Cum apreciaţi această decizie a Executivului?

Gelu Diaconu: Această decizie reflectă disperarea în care se află guvernul actual pentru a găsi venituri la buget cu care să diminueze riscul unui derapaj major al deficitului bugetar.

Să explicăm mai pe larg. După ce, pe seama rezultatelor anului 2016, au dispus repartizarea a 90% din profit la dividende, lăsând la dispoziţia dezvoltării societăţilor cu capital majoritar de stat doar 10%, au venit prin OG 29 din anul acesta şi au confiscat aceloraşi societăţi rezervele constituite pentru dezvoltare în anii precedenţi. Aceste măsuri nu au fost contestate de acţionarii minoritari deoarece, în aproape toate situaţiile, acţionarii mărunţi sunt interesaţi în a "stoarce" compania de dividende, fiind mai puţin interesaţi în dezvoltarea viitoare.

Ministerul Finanţelor prefigurează noi schimbări la vârful CEC Bank, pe parcursul zilei de vineri având loc discuţii intense pe acest subiect, după cum ne-au transmis surse apropiate situaţiei.

Confuzia creată şi dezbaterile generate de ultimele poziţii ale guvernului în ceea ce priveşte sistemul de pensii nu pot schimba matematica sa implacabilă.

Doar un zâmbet amar mai este posibil când auzim declaraţii referitoare la randamentul sistemului public de pensii, în condiţiile în care natura acestuia, de schemă piramidală sau Ponzi, îl face, prin definiţie, instabil pe termen lung.

Ţara noastră este pregătită să intre în Schengen, consideră mai mulţi europarlamentari români, intervievaţi de ziarul BURSA, după ce preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a îndemnat, săptămâna trecută, la primirea României şi Bulgariei în Schengen.

Reporter: Care credeţi că este viitorul blocului european?

Laurenţiu Rebega: Eu doresc pentru ţara noastră un viitor democratic, prosper şi european! Ştiu! Am spus un truism! Dar vreau să subliniez că, în acest moment, viitorul Uniunii Europene este mai nebulos decât în toată istoria sa de 60 de ani. În acest moment, şi mă refer aici strict la discursul preşedintelui Juncker despre Starea Uniunii, situaţia este încă mai confuză decât în primăvară, când Marea Britanie a activat articolul 50 al TFUE.

România este pregătită să intre în Schengen încă din 2012, este de părere doamna Maria Grapini, europarlamentar din partea Partidului Puterii Umaniste. Domnia sa ne-a declarat: "De trei ani, de când sunt în Parlamentul European, am interpelat de mai multe ori Comisia Europeană pe acest subiect. Răspunsul a fost acelaşi: Comisia a dat răspuns favorabil din 2012, nu există unanimitate în Consiliu! Reacţia unor state după declaraţia Preşedintelui Comisiei privind admiterea României şi Bulgariei în Schengen dovedeşte acest lucru!

Reporter: Cum apreciaţi discursul preşedintelui Jean Claude Juncker referitor la viitorul Uniunii Europene?

Victor Boştinaru: Discursul - spun fără rezerve - este unul cu adevărat excepţional şi nu doar pentru că a avut referiri de-a dreptul remarcabile la adresa României.

Discursul preşedintelui Comisiei Europene mă face să fiu optimistă cu privire la viitorul UE şi mai ales cu privire la direcţiile pe care va fi construit acest viitor, ne-a declarat Viorica Dăncilă, europarlamentar din partea PSD.

Viziunea Preşedintelui Juncker este cea corectă pentru Uniunea Europeană - UE trebuie să însemne în primul rând valori, parteneriat real şi solidaritate şi doar în subsidiar interese, consideră Andi Cristea, europarlamentar din partea PSD.

Reporter: Care credeţi că este viitorul blocului european?

Cristian Preda: După Brexit, Uniunea va evolua cu o singură viteză, urmând principiile expuse de Jean-Claude Juncker, în discursul din PE din 13 septembrie: libertăţi politice, egalitate de şanse, stat de drept. Acestea sunt la baza democraţiilor liberale din Occident şi, prin imitaţie, din spaţiul ex-comunist acceptat în UE. E firesc ca aceleaşi principii să se regăsească în articularea proiectului european.

Discursul preşedintelui Jean Claude Juncker a fost amplu, bun, care a remarcat contribuţia social democraţilor europeni la rezultatele bune obţinute în ultimii ani de Uniune, a declarat Emilian Pavel, europarlamentar din partea PSD, precizând: "Rămâne ca ritmul să fie păstrat, iar dorinţa cetăţenilor, de a avea o Uniune Europeană mai puternică dar şi mai eficientă, să fie împlinită, gradual, dar hotărât".

Reporter: Care credeţi că este viitorul blocului european?

Renate Weber: Cred că, deocamdată, Uniunea Europeană este în faza în care conştientizează că trebuie să se reinventeze. Vorbim tot timpul de reformarea ei, dar cred că e ceva mai profund de atât, de nevoia de a se regăsi, de a se reaşeza pe valorile fundamentale care au dus la crearea UE. Criză economică, urmată de criză socială şi de cea a valorilor, au afectat profund identitatea Uniunii.

Consiliul de Supraveghere al Transelectrica a desemnat, vineri, în calitatea de membri provizorii ai Directoratului, începând cu data de 17 septembrie 2017, următoarele persoane: Georgeta - Corina Popescu, Andreea - Georgiana Florea, Dan - Valeriu Ardelean, Mircea - Toma Modran, Florin Tătaru, potrivit unui raport transmis Bursei de Valori Bucureşti.

Foametea se extinde din nou pe plan global după un regres constant ce a durat peste zece ani, ajungând în 2016 să afecteze 815 milioane de oameni, adică 11% din populaţia lumii, potrivit unui raport al ONU asupra securităţii alimentare difuzat vineri, informează AFP.

Compania japoneză Roki Romania Manufacturing, care produce filtre pentru industria auto, va deschide o unitate de producţie în Arad, acesta fiind primul centru de producţie din Europa al Roki Group.

Oferta publică iniţială pe care o pregăteşte compania "Aramco" din Arabia Saudită - cel mai mare grup petrolier din lume - se menţine în grafic, potrivit anunţului făcut săptămâna trecută de aceasta.

Alegerile parlamentare germane de duminica viitoare par să intereseze mult mai puţin opinia publică românească sau internaţională decât se întâmpla cu alegerile prezidenţiale franceze din mai sau alegerile legislative olandeze din martie.

Guvernul olandez a obţinut aproximativ 1,53 miliarde de euro (1,8 miliarde de dolari) din vânzarea unei participaţii de 7% din "ABN Amro Group" NV, conform Bloomberg.