"Guvernul ar fi în stare să vândă şi Coloana Infinitului, pentru venituri la buget"

Reporter: Aţi declarat, recent, că Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, sună personal la şefii companiilor de stat ca să facă rost de bani la buget, după ce în primăvară companiile au fost nevoite să vireze către stat bani din rezerve. Ulterior, au apărut informaţii oficiale potrivit cărora statul vrea dividende, chiar şi dividende suplimentare, de la Transelectrica, Transgaz, Hidroelectrica, Conpet, Romgaz, Nuclearelectrica. Cum apreciaţi această decizie a Executivului?

Gelu Diaconu: Această decizie reflectă disperarea în care se află guvernul actual pentru a găsi venituri la buget cu care să diminueze riscul unui derapaj major al deficitului bugetar.

Să explicăm mai pe larg. După ce, pe seama rezultatelor anului 2016, au dispus repartizarea a 90% din profit la dividende, lăsând la dispoziţia dezvoltării societăţilor cu capital majoritar de stat doar 10%, au venit prin OG 29 din anul acesta şi au confiscat aceloraşi societăţi rezervele constituite pentru dezvoltare în anii precedenţi. Aceste măsuri nu au fost contestate de acţionarii minoritari deoarece, în aproape toate situaţiile, acţionarii mărunţi sunt interesaţi în a "stoarce" compania de dividende, fiind mai puţin interesaţi în dezvoltarea viitoare.

Eu cunosc relativ bine situaţia şi pe unii oameni responsabili din cadrul acestor societăţi, deoarece am fost secretar de stat la Ministerul Economiei pe vremea când societăţile cu capital majoritar de stat reprezentative erau în portofoliul acestui minister, în anii 2012-2013. Ştiu cu ce eforturi au fost menţinute/repuse pe linia de plutire.

Vă mai aduceţi aminte de băieţii deştepţi de la Hidroelectrica sau căpuşele lipite de contractele cu firmele de stat din perioada 2009-2012? Ca astăzi să vină un guvern ahtiat după bani şi să le devalizeze practic de lichidităţi şi de resursele necesare dezvoltării este inadmisibil!

Oameni din interior mi s-au plâns de intervenţiile disperate din pragul măreţei rectificări bugetare "pozitive" ale ministrului Mişa. Membrii din Consiliile de Administraţie plantaţi pe perioade provizorii, cozi de topor ale politrucilor, presează pe aceste companii, "storcându-le" şi ultimele resurse.

Reporter: Premierul Mihai Tudose susţine că Guvernul a solicitat tuturor companiilor de stat să vireze la buget în avans sumele sub formă de dividende neangajate în proiecte viitoare. Dar companiile au nevoie de investiţii. Chiar au existat numeroase voci care au criticat lipsa investiţiilor. Dacă firmele dau aceşti bani statului cum vor mai putea să-şi programeze investiţiile?

Gelu Diaconu: Ca să folosesc limbajul colocvial al primului ministru, acestea sunt poveşti din balta Brăilei. Nevoia de venituri la buget cu care să acopere cheltuielile cu pensii şi salarii şi să se încadreze în deficitul de maxim 3% (pe cash, pentru că pe ESA vor depăşi limita Maastricht) este atât de mare încât ar fi în stare să vândă şi Coloana Infinitului a lui Brâncuşi numai să facă rost de bani!

Mai devreme sau mai târziu vor recunoaşte că programul de guvernare "din scoarţă în scoarţă" pe partea măsurilor fiscal-bugetare e o înşiruire de bazaconii nerealizabile. De altfel, la o mare parte din aceste măsuri au şi renunţat.

Bref, după ce au compromis investiţiile publice de la buget aducându-le la un nivel foarte jos, au distrus şi capacitatea de a investi a marilor companii de stat. Guvernul se comportă ca un adevărat Terente al investiţiilor, periclitând viitorul ţării, ca să revin la limbajul domnului prim-ministru.

Câteva exemple: nevoia de retehnologizare la Hidroelectrica este imensă, Romgazul rămâne fără resurse exploatabile on-shore în 15 ani şi are nevoie ca de aer de investiţii în centrala de la Luduş, cât şi în participaţiile off-shore, Transelectrica şi Transgazul au o infrastructură învechită şi nevoi uriaşe de investiţii, iar despre Nuclearelectrica ce să mai vorbim!

Dar la noi strategia de viitor a ţării stă în telefonul unui ministru care se milogeşte după banii companiilor, pentru că nu este în stare să colecteze veniturile de natură fiscală! Pentru că nu este în stare să reducă prin măsuri drastice evaziunea, ca să nu deranjeze grupurile de interese strâns unite în jurul partidului. Şi pentru că este mai preocupat de lucrurile mărunte ale numirii apropiaţilor pe funcţii decât de soarta ţării!

Reporter: Există disensiuni cu privire la rectificarea bugetară din această lună. Ce înseamnă rectificare pozitivă? Din punctul dumneavoastră de vedere, ce a făcut guvernul în această lună este rectificare pozitivă sau negativă?

Gelu Diaconu: Ce disensiuni, doamnă? Am explicat în repetate rânduri. O rectificare pozitivă este aceea în care veniturile structurale de natură fiscală realizate în lunile anterioare sunt mai mari decât cele programate în legea bugetului şi permit repartizarea în plus de resurse pentru acoperirea unor cheltuieli suplimentare.

Rectificarea actuală pentru a părea pentru fraieri "pozitivă" are pe sold un venit în plus de vreun milliard pus "din pix" a se realiza, mai ales din venituri nefiscale, în cele patru luni rămase până la sfârşitul anului. Aşadar nu au făcut altceva decât au redistribuit din sumele neexecutate de la cheltuieli de capital de la marii ordonatori de credite responsabili cu investiţiile (Ministerul Transporturilor, de exemplu) către cheltuieli cu salariile şi pensiile şi au umflat din pix veniturile de realizat.

Nu vor realiza aceste venituri şi vor reduce şi mai mult în execuţie investiţiile publice pentru a atinge ţinta de deficit.

Vor exista mari probleme de finanţare a sănătăţii, educaţiei şi, mai ales, anul viitor de cofinanţare a proiectelor europene. Pentru că anul acesta despre proiecte cu finanţare europeană nu poate fi vorba.

Dacă nu va fi aşa, eu emigrez la Fortaleza în Brazilia unde am auzit că sunt case frumoase şi climă plăcută!

Tot ceea ce am spus încă din 2016 din păcate s-a adeverit. Adio relaxare fiscală, aşteptaţi-vă la ceea ce este mai rău: creşteri de impozite şi ajustări drastice de cheltuieli!

Reporter: Mai sunt bani la buget? Din informaţiile dumneavoastră, care este situaţia actuală a bugetului public?

Gelu Diaconu: Nu mai sunt. Soldul datoriei creşte accentuat (vedeţi raportul BNR), au avut probleme de plată a salariilor, iar acum au o mică gură de oxigen odată cu rectificarea. Dar ceea ce este mai grav se va întâmpla în 2018 şi 2019.

Să încerc o explicaţie pe înţelesul tuturor.

Cheltuielile cu pensiile şi salariile (unele majorate inconştient de exemplu în administraţia locală, parlament, guvern, administraţie publică, pensii speciale pentru tot soiul de învârtiţi etc.) sunt structurale, adică odată majorate trebuie plătite continuu, în timp ce ponderea veniturilor ocazionale (de tip "on-off", de natură nefiscală cum sunt taxele de licenţă, dividendele de la companiile de stat etc.) este mult prea mare pentru a asigura plata acestor majorări.

În timp ce ponderea colectării în PIB a veniturilor de natură fiscală (tva, impozit pe profit, accize, etc.) s-a prăbuşit pe undeva la 25%, ponderea cheltuielilor cu salariile publice şi pensii a crescut galopant! Şi încă nu avem impactul creşterii punctului de pensie la 1000 de lei din iunie. Cât despre povestea majorării de la anul cu 25% a salariilor bugetarilor aceasta ar fi realizabilă dacă ar fi daţi afară din sistemul public în aceeaşi proporţie.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la crearea Fondului Suveran de Investiţii?

Gelu Diaconu: Ce denumire pompoasă! "Suveran" pe naiba! Până îl vor înstrăina pe ochi frumoşi, va fi al politrucilor!

După ce le secătuieşti de lichidităţi, incluzi companiile cu capital de stat în acest fond şi văduveşti anii viitori bugetul de stat de dividende (cu menţiunea că acestea ar trebui să fie de maxim 50% din profit) de circa 700-800 de milioane de euro!

Vă mai aduceţi aminte de parcul Dracula care urma să se construiască de către statul român prin anul 2000 la marginea Bucureştiului? Cum ar fi fost România invadată de turişti străini dacă statul ar fi făcut acel parc?!! Aşa şi cu acest fond suveran! Va crea o "busculadă" de investitori în ţărişoara noastră!

Să fim serioşi!

Aceste fonduri se constituie de regulă în ţări care, din valorificarea resurselor naturale, pot asigura resursele necesare plasamentelor în investiţii de anvergură (vezi cazul Norvegiei, Rusiei, Arabiei Saudite etc.)

Reporter: De unde ar mai putea statul să facă rost de bani?

Gelu Diaconu: Nu există decât o singură soluţie: ori se reduce evaziunea la minimum ori vor fi crescute impozitele.

Oricum să vă luaţi gândul de la TVA 18% anul viitor sau de la eliminarea impozitului pe dividende!

Dar, dacă inspectorilor ANAF li s-ar "permite de la partid" şi s-ar apuca de stârpit evaziunea, se va găsi imediat un procuror de talia lui Portocală sau Ţuluş şi le-ar fabrica un dosar. Aşa că mai bine să "stea în banca lor", cuminţei. E mai comod să suni după bani la companiile de stat.

Reporter: De ce credeţi că autorităţile trenează rezolvarea problemei redevenţelor, care ar putea să aducă bani mulţi la buget?

Gelu Diaconu: Pentru că este o problemă foarte complicată. Este foarte greu de găsit un balans, un raport potrivit între nivelul acestora şi dorinţa de a stimula investiţiile în exploatarea acestor resurse. Apoi costul investiţiilor este foarte diferit în funcţie de natura resursei şi condiţiile de exploatat.

S-a politizat excesiv acest subiect. S-a creat un orizont de aşteptare imens, dar România, pe lângă faptul că nu are chiar aşa de mari resurse exploatabile imediat pe cât se crede în percepţia publică, va trebui să încurajeze investiţiile străine pe acest segment.

Se fetişizează contribuţia redevenţei la buget şi se neglijează faptul că, şi în condiţiile unei redevenţe mici, o investiţie de anvergură contribuie la buget cu un volum de alte impozite/taxe/contribuţii de zeci de ori mai mari decât cuantumul redevenţei.

Reporter: Un document obţinut de ziarul BURSA arată că douăzeci şi şapte de bănci nu au plătit niciun impozit pe profit în ultimii şase ani, în condiţiile în care multe s-au lăudat că au avut rezultate extraordinare. De ce s-a ajuns în această situaţie?

Gelu Diaconu: Pe de o parte nevoia de restructurare a activelor toxice din plasamente erodate de criza economică precedentă, iar pe de altă parte din cauza cadrului legal permisiv.

De aceea laud guvernul pentru modificarea legislativă prin care limitează la maxim 30% valoarea deductibilă a plasamentelor toxice înstrăinate.

Nu pot fi însă de acord cu campania propagandistică deşănţată declanşată împotriva sistemului bancar, demnă de anii "50, uitându-se că, în afara impozitului pe profit (care deţine o pondere relativ mică în bugetul de stat, circa 8%), băncile contribuie cu o mulţime de alte taxe şi contribuţii la bugetul statului. Apoi, băncile plasează resurse constituite pe seama depozitelor populaţiei şi nu poţi ataca băncile ca "baba-n târg" fără riscul de a crea enorme probleme. Încrederea în sistemul bancar este o componentă majoră a oricărei societăţi civilizate. Aşa că, şi în acest domeniu...uşor cu pianul pe scări!

Reporter: Vă mulţumesc!