Reporter: Care credeţi că este viitorul blocului european?
Laurenţiu Rebega: Eu doresc pentru ţara noastră un viitor democratic, prosper şi european! Ştiu! Am spus un truism! Dar vreau să subliniez că, în acest moment, viitorul Uniunii Europene este mai nebulos decât în toată istoria sa de 60 de ani. În acest moment, şi mă refer aici strict la discursul preşedintelui Juncker despre Starea Uniunii, situaţia este încă mai confuză decât în primăvară, când Marea Britanie a activat articolul 50 al TFUE.
De ce spun asta? Pentru că ne aşteptam cu toţii, după ce tot domnul Juncker a prezentat, în primăvară, Cartea Albă a viitorului Europei, cu ale sale cinci scenarii, ne aşteptam, spun, ca viziunea Comisiei să fie mult, mult mai tranşantă în privinţa unei reforme profunde a blocului comunitar. E clar pentru toată lumea că această reformă este inevitabilă. Suntem în situaţia în care sau facem o reformă din temelii, sau ne întoarcem undeva la nivelul organizaţional/instituţional din anii 80.
În primăvară, domnul Juncker ne-a dat speranţe. Acum ne dezamăgeşte profund! Din discursul său rezultă, ca la Farfuridi, că se va revizui, dar nu se va schimba nimic! În esenţă, schimbările preconizate sunt fie imposibile, fie vor agrava starea Uniunii.
Din punctul meu de vedere, acel scenariu al Europei cu mai multe viteze, deşi a fost considerat o apostazie, ar fi fost singura ieşire din ipocrizie şi singura cale prin care ţările mai puţin dezvoltate ar fi avut şansa să recupereze din decalaj, prin recâştigarea unor pârghii ale suveranităţii naţionale. Să nu uităm că suveranitatea înseamnă şi responsabilitate! Dacă totul continuă cum a fost, noi, România, dar şi alte ţări din Est, vom fi reduşi la simple vagoane ale unui tren condus de la Bruxelles, pe linia pe care o vrea Bruxelles-ul. Iar Bruxelles-ul va acţiona evident în spiritul păstrării decalajelor existente! Oricât de roz a fost discursul domnului Juncker, în spatele lui se ascunde acelaşi deficit de democraţie pe care cetăţenii îl acuză de vreo zece ani!
Reporter: Consideraţi că România este pregătită să intre în spaţiul Schengen?
Laurenţiu Rebega: România este pregătită să intre în Schengen, dar se vede treaba că nici Franţa (prin spusele preşedintelui Macron la Bucureşti) şi nici Olanda (prin declaraţia fără echivoc de zilele trecute) nu sunt pregătite să primească România şi Bulgaria. La ora actuală, le dau dreptate! Şi sistemul Schengen ar trebui regândit.
Reporter: Cum apreciaţi declaraţiile liderilor austrieci care s-au exprimat împotriva dorinţei preşedintelui executivului european Jean-Claude Juncker de a vedea cât mai multe ţări din UE alăturându-se zonei euro, evocând precedentul crizei din Grecia?
Laurenţiu Rebega: Pe lângă Schengen, extinderea zonei euro la toate ţările Uniunii este cea de-a doua enormitate din discursul preşedintelui Comisiei. E clar că acum, sau pe termen scurt, asta nu se poate face! Apoi, este interesant de remarcat că, deşi vorbeşte despre generalizarea euro, domnul Juncker aminteşte şi de excepţiile Suedia şi Danemarca. N-am înţeles! Aceste ţări vor continua să fie excepţii? Să nu uităm că problemele zonei euro sunt generate tocmai de faptul că moneda euro s-a adoptat înainte de a se crea nişte mecanisme fiscal-bugetare la nivel european.
Şi Austria, şi Germania, şi Olanda au reacţionat extrem de dur la viziunea d-lui Juncker. Vorbim deci de statele bogate care se opun!
Reporter: Când credeţi că România ar putea să adopte moneda euro şi care ar fi avantajele şi dezavantajele adoptării euro pentru România?
Laurenţiu Rebega: Sincer, nu ştiu. Nu sunt economist. Dar politic vorbind, având în vedere exemplul Greciei, nu cred că trebuie să ne grăbim de loc! Să facă bine zona euro actuală să devină democratică şi predictibilă şi pe urmă, când vom şti sigur în ce ne băgăm, mai stăm de vorbă!
Reporter: Care este viitorul României ca membru al Uniunii Europene?
Laurenţiu Rebega: Uniunea, chiar dacă pe moment nu se va reforma şi va avea un recul, este un proiect cu o bază solidă şi generoasă. Trebuie să ne întoarcem la viziunea părinţilor fondatori! Din fericire, ceea ce s-a acumulat, îndeosebi la nivelul mentalităţilor cetăţenilor, nu se poate pierde cu totul. Este însă nevoie să întărim componenta naţională. Nu sunt împotriva integrării, sunt împotriva unei integrări centralizate care a pierdut foarte mult din conţinutul democratic. De aceea, cred eu, integrarea trebuie să ţină seama mai mult de statele membre.
Care este viitorul României în UE? Acela pe care îl vor face liderii de la Bucureşti! Dacă vom avea lideri adevăraţi şi patrioţi, vom fi un membru respectat şi activ al Uniunii. Dacă vom avea cârpe, o să rămânem preşul de la intrare!