Despăgubiri pentru firmele acuzate de răspândirea gripei aviare

Firmele de la Codlea, implicate în scandalul gripei aviare, au obţinut în justiţie despăgubiri de 5,3 milioane lei de la stat, iar patronii acestora au primit de la Parchetul General neîncepere sau scoatere de sub urmărire penală în dosarul în care erau acuzaţi de răspândirea bolilor la animale.

Unul din patronii firmei "Galli Gallo" Codlea, fostă "Pati Prod", Cătălin Muntean, a declarat ieri că, până în acest moment, societatea a obţinut în instanţă 5,3 milioa­ne de lei despăgubiri în urma unor procese intentate Ministerului Agriculturii.

De altfel, pe 24 iulie, Curtea de Apel Braşov a admis recursul Galli Gallo şi a trimis în rejudecare procesul în care societatea din Codlea mai cere 1,1 milioane de lei drept penalităţi.

"5 milioane de lei au fost obţinuţi în instanţă pentru păsările care ne-au fost omorâte atunci şi pentru furajele confis­cate. Aceşti bani i-am încasat deja. Am fost nevoiţi să mergem în instanţă, întrucât ni s-a refuzat acordarea acestor despăgubiri pe motiv că suntem cercetaţi penal. Alţii 300.000 de lei ne-au fost acordaţi, prin hotărâri definitive şi irevocabile, de instanţele de judecată ca penalităţi pentru faptul că nu am primit la timp cele 5 milioane de lei. Aşa cum statul percepe penalităţi pentru sumele pe care contribuabilii nu le plătesc la timp, aşa şi statul e obligat la penalităţi pentru banii pe care nu-i dă la timp. Mai avem un proces, care a fost trimis în rejudecare de Curtea de Apel Braşov pe 24 iulie, în care solicităm penalităţi de 1,1 milioane lei", a adăugat omul de afaceri braşovean Cătălin Muntean.

Muntean a mai afirmat că, în acest moment, avocaţii pregătesc un proces împotriva statului, prin care vor cere daune morale pentru prejudiciul de imagine suferit de societăţi în timpul acelui scandal.

La momentul declanşării scandalului gripei aviare, în 2006, autorităţile au acuzat societatea "Pati Prod" de faptul că ar fi stat la baza răspândirii gripei aviare. Potrivit lui Muntean, "firma a fost acuzată şi pentru judeţe în care noi nu am vândut niciodată".

În acelaşi timp, procurorii au renunţat la cercetările privind persoane implicate în scandalul aviarei, într-un caz pentru că legea a fost modificată, iar infracţiunea nu mai există.

"Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au dispus, în dosarul în care au fost efectuate cercetări faţă de învinuitul Macovei Florin (administratorul "Galli Gallo" Codlea, fosta "Pati Prod" Codlea), prin Ordonanţa din 21 ianuarie 2008, scoaterea de sub urmărire penală a acestuia, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de răspândirea bolilor la animale şi plante, falsificarea de alimente sau alte produse, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, apreciindu-se că faptelor le lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii", precizează într-un răspuns Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a mai confirmat că, prin Ordonanţa din 7 martie, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Vasile Dârdală, administratorul "Drakom Silva Codlea", după ce a fost cercetat şi arestat pentru săvârşirea infracţiunilor de răspândirea bolilor la animale şi plante şi falsificarea de alimente sau alte produse, apreciindu-se că faptele săvârşite de acesta nu erau prevăzute de legea penală.

"Dârdală a fost scos de sub urmărire penală după ce undeva în acea perioadă Guvernul a dat o hotărâre prin care toate faptele care erau considerate infracţiuni au devenit contravenţii. Adică, după ce a fost făcut atâta tam-tam, faptele au devenit brusc contravenţii şi a scăpat de răspunderea penală", au declarat, pentru NewsIn, anumite surse judiciare.

Totodată, s-a dispus disjungerea cauzei faţă de Dârdală, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, şi declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov.

Administratorul fermei braşovene "Drakom Silva", Vasile Dârdală, arestat preventiv în dosarul gripei aviare, în 18 mai 2006, a fost pus în libertate de către judecători, pe 16 iunie, la expirarea termenului legal de arest preventiv.

În urma cercetărilor efectuate la Braşov, s-a stabilit, la acea vreme, că societatea "Drakom" a vândut pui vii în localităţi din mai multe judeţe, ceea ce a determinat răspândirea virusului H5.

Agenţia NewsIn a dezvăluit, pe 16 iulie, că Parchetul General a început urmărirea penală împotriva unor resposabili din ANSVSA, după ce a descoperit că substanţa Virocid, folosită pentru dezinfecţia din perioada gripei, avea o concentraţie de şase ori mai mică decât cea recomandată.

Astfel, directorul adjunct al Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, doctor Ileana Muşan, directorul în cadrul Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, doctor Maria Magdalena Andreşescu, şi Traian Enache, consilier în cadrul ANSVSA, sunt acuzaţi de neglijenţă în serviciu.

Alexandru Francisc Korponay, administratorul firmei Maravet, care a câştigat licitaţiile din 14 judeţe, a fost pus sub învinuire pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, potrivit procurorilor.

Anchetatorii au stabilit că societatea Maravet a înregistrat, în 2003, în Româ­nia, substanţa decontaminantă Virocid, produs al firmei CD-Lines Belgia, pentru virusul gripei aviare.

Potrivit prospectului firmei belgiene, produsul este activ împotriva virusului H5N1 la o concentraţie de 1/400.

Ulterior, procurorii au stabilit că administratorul "Maravet" ar fi falsificat un înscris cu ajutorul unui traducător din Baia Mare, arătându-se că substanţa Virocid ar fi fost activă împotriva virusului gripei aviare la o concentraţie "1/1200 res­pectiv 1/2400".

În baza înscrisului falsificat, conducerea Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar a emis, pe 13 iunie 2006, autorizaţie de comercializare pentru acest produs."În România a fost folosită substanţă cu o concentraţie de şase ori mai mică - 1/2400, decât cea recomandată care era de 1/400. Practic, s-a făcut dezinfecţie cu apă chioară. Neglijenţa celor de la ANSV constă în faptul că, deşi au fost înştiinţaţi cu privire faptul că nu era în regulă concentraţia, ei au continuat să achiziţioneze substanţa", au declarat, pentru NewsIn, surse judiciare.