Pe timp de vară, în absenţa altor subiecte politice toride, disputa politică privind conţinutul Codului fiscal continuă, acoperind orice alt subiect. Totul se transformă într-o dezbatere privind modelul economic românesc. Iar economia pare să revină în prim planul scenei politice. Actorii îşi recită rolurile, dar tonul şi argumentaţia nu lasă loc de îndoială: economia este o armă politică! Intervenţia repetată în discuţie a guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, departe de a da o nuanţă tehnică, relevă tocmai esenţa politică a problemei.
După ce a anunţat deja, încă de acum o lună, rezervele sale în privinţa unor măsuri prevăzute în varianta retrimisă Parlamentului de preşedintele Klaus Iohannis a Codului fiscal, Mugur Isărescu a reiterat, într-un interviu acordat revistei 22, ideea că există riscul ca măsurile propuse să ducă la o creştere a consumului "în proporţii care periclitează toate echilibrele macroeconomice atât de greu obţinute". Mai mult, pentru guvernatorul BNR, creşterea economică de 4% este la limita potenţialului economic al ţării, iar stimularea consumului într-un astfel de moment ar avea efecte "nesănătoase". O poziţie în acord cu neoliberalismul cel mai frust! Mai mult, pentru a fi clar, Isărescu îi defineşte, într-o formulă politică greu de confundat, pe cei ce au o poziţie contrară ca "specializaţi" în "cheltuirea banului public şi ... creşterea cheltuielilor bugetare pentru majorări salariale, lucrări de infrastructură etc." Însă, poziţia celor criticaţi acum de Isărescu, între care îi bănuim şi pe primul ministru Victor Ponta, şi pe ministrul finanţelor Eugen Teodorovici, nu este radical diferită de cea a guvernatorului BNR, fiind, în egală măsură, expresia aceleiaşi vizuni neoliberale care mizează pe valenţele pieţei libere pentru a debloca energiile timorate de o fiscalitate aşa-zis excesivă.
De ce economia este una din priorităţile strategice ale politicii, dar problema calităţii mediului, spre exemplu, rămâne la periferia agendei politice? Poate pentru că între economie şi finanţarea (ocultă) a vieţii politice este o legătură mult prea strânsă? Pe când problemele mediului nu sunt (încă?) presante pentru nişte politicieni obişnuiţi să trăiască într-un prezent continuu. Se pare că poziţia României la ceea ce unii consideră că ar fi conferinţa ultimei şanse, Conferinţa de la Paris privind schimbările climaterice, ce se va desfăşura în capitala Franţei, între 30 noiembrie şi 11 decembrie, nu merită o dezbatere publică la fel de importantă.
Doar că "dezastrul" despre care se vorbeşte nu va ocoli pe nimeni. Faptul că speciile animale dispar de o sută de ori mai repede decât în trecut este deja o realitate. Am fi în faţa unei a şasea extincţii de masă. Cel puţin aceasta este concluzia unui studiu publicat în Science Advances, la mijlocul lunii iunie, de experţi ai universităţilor americane Stanford, Princeton şi Berkley. Conform acestora, niciodată după ultima extincţie de masă, de acum 66 milioane de ani, nu au dispărut mai multe specii de animale. Ori, acum 66 de milioane de ani dispăruseră dinozaurii. Iar schimbarea rapidă a mediului deja afectează tot, inclusiv economia. Ori, s-ar putea ca economia, şi mai precis privilegierea unui model economic bazat pe capitalismul industrial, să fie una dintre cauzele acestei evoluţii.
1. Da, Doamne!
(mesaj trimis de anonim în data de 20.08.2015, 19:31)
Ce bine ar fi ca acum sa dispara dinozaurii din politica.
1.1. Nu, Drace! (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 20.08.2015, 21:17)
Ce bine ar fi ca acum sa dispara ziaristii incompetenti!