Destabilizare în loc de consolidare

După luni de aşteptare, acţiunile Băncii Transilvania au reintrat la tranzacţionare. Întreruperea, mult mai lungă decât era de aşteptat, s-a întors împotriva intenţiei majorităţii acţionarilor care au hotărât în primăvara trecută comasarea a 10 acţiuni cu valoarea nominală de 0,1 lei într-una cu valoarea de 1 leu.

De Sfântul Ioan Bătezătorul, când acţiunile au reintrat pe piaţă, deschiderea a fost la 1,17 lei, a atins un maxim de 1,27 lei la un moment dat, nu ştiu în ce interval al şedinţei, şi a închis la 1,1 lei. Culmea ironiei este că, deşi capitalizarea bursieră, care oricum era cu peste 50% mai scăzută decât maximul ultimelor 12 luni, a scăzut cu încă aproape 58%, ajungând de fapt la 21,56% din capitalizarea bursieră maximă a acestei perioade, în tabelul sinoptic, calculatorul BVB arată o creştere de 319,85% faţă de preţul ultim dinainte de oprire, de 0,262 lei.

Cum o acţiune care se tranzacţionează azi reprezintă de fapt 10 acţiuni vechi, evident realitatea este cu totul alta. Mărturisesc sincer că nu mă aşteptam la aşa ceva. Dacă nu se comasau acţiunile şi tranzacţionarea mergea şnur, probabil preţul acţiunilor oscila între 0,25 - 0,28 lei şi ar fi crescut peste 0,28 lei atunci când banca începea efectiv acţiunea de răscumpărare din piaţă. Să nu se creadă că am fost împotriva comasării. De abia acum când au aceeaşi valoare nominală se poate stabili un raport corect între acţiunile BRD şi TLV, aşa cum atunci când aveau valoarea de 0,1 lei era un raport corect între acţiunile TLV şi BCC. Datorită schimbării şi în special perioadei nejustificat de mari de întrerupere, am ajuns la situaţia paradoxală ca acţiunile BCC, ale Băncii Carpatica să fie mai scumpe practic decât cele ale Băncii Transilvania, deşi nici valoarea contabilă pe acţiune, nici profitul pe acţiune nu sunt comparabile, aceşti indicatori obiectivi fiind net în favoarea Băncii Transilvania.

Dacă, miercuri, acţiunea BCC a fost de 0,182 lei, de 1,82 ori valoarea nominală, acţiunea TLV a închis cu un raport de 1,1 ori valoarea nominală. Dacă se păstra cât de cât o logică economică în compararea celor două bănci, reflectată în preţul de piaţă al acţiunilor, atunci TLV trebuia să fie cotată între 3,5 şi 4 lei pe acţiune. Dar asta a fost piaţa şi cu asta defilăm. Unele ziare au calculat că preşedintele şi directorul general au pierdut 110 milioane euro. Dacă ne raportăm la valoarea portofoliului, poate că aşa o fi. Eu nu ştiu şi nici nu mă interesează câte acţiuni au cei doi. Privind la cum au evoluat şi câte acţiuni s-au tranzacţionat (10.514.704 acţiuni), echivalentul a peste 105 milioane acţiuni uşoare, volumul s-a apropiat, sau poate chiar a depăşit cu puţin volumul zilnic maxim istoric care s-a tranzacţionat într-o zi. Sunt sigur că miercuri au fost şi investitori fericiţi. Speculanţii intra-day, au putut lua în deschidere cu 1,17 lei şi au putut, unii să vândă cu un plus de 1 - 1,2 lei pe acţiune, minus comisionul. La fel, cei care au avut acţiuni, cel puţin unii, au vândut la deschidere sau în urcare cu preţuri între 1,17 şi 1,29 lei şi au putut să-şi răscumpere acţiunile la 1,1 sau puţin deasupra.

Pentru mine cel puţin este mai mult decât evident că nu a fost vorba despre două grupe, vânzători de peste 12 milioane, sau 120 miliarde vechi, şi cumpărători de aceeaşi valoare, care să fi avut banii în cont, sau care să-i aducă de acasă în două zile. Este evident că cel puţin 85-90% am avut de a face cu speculaţii intra-day. Această convingere mi-a fost întărită de nenumărate telefoane primite în ziua şi seara de marţi de la investitori care mi-au spus că au fost practic somaţi de brokerii lor să vină înainte de deschidere să introducă ordine de vânzare, căci în zilele următoare va fi şi mai rău. Le-am spus că brokerii au două interese. Unul imediat, să facă volume de tranzacţionare cât mai mari pentru a avea comisioa­ne de încasat, dar şi un interes mai parşiv, de a asigura un volum cât mai mare de acţiuni peutru tranzacţiile speculative, făcute fie în nume propriu fie în interesul unor clienţi preferenţiali, care îi şi stipendiază suplimentar din câştig. I-am sfătuit să stea în casă şi, dacă se poate să nu dea apă la brokeri toată săptămâ­na. Să-i lase pe speculatori să fiarbă în suc propriu. Căci nu îmi închipui că toţi care au tranzacţionat ieri au şi câştigat. Confirmarea a venit chiar de la unul care a păţit-o, pierzând pe TLV cinci milioane (desigur din cei vechi), dar care a ieşit "la vopsea" pe altele (nu mi-a spus pe care). Este evident că socoteala făcută de AGA cu consolidarea s-a dovedit, cel puţin până acum un eşec, chiar catastrofal. Pe termen lung, probabil reducerea de 10 ori a numărului de acţiuni ar putea să fie chiar benefică. Un acţionar chiar a presupus că începând din acest an, Banca Transilvania ar putea să treacă la o politică de atribuire de dividende în bani şi nu este exclus ca aşa ceva chiar să se întâmple. Dar vom trăi şi vom vedea.