Dezacorduri între miniştrii de Finanţe din G20, în privinţa Ucrainei

O reuniune a miniştrilor de Finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din statele G20 s-a încheiat sâmbătă fără un comunicat comun, în lipsa unui consens între statele membre după dezacordurile asupra ofensivei ruse în Ucraina, relatează agenţiile AFP şi EFE.

În cele două zile ale reuniunii desfăşurate pe insula indoneziană Bali, participanţii au încercat să găsească soluţii pentru crizele alimentară şi energetică mondiale, precum şi pentru stoparea creşterii inflaţiei. Însă, o nouă confruntare între statele occidentale, care denunţă impactul războiului din Ucraina asupra economiei, şi Rusia, care acuză că sancţiunile occidentale sunt la originea deteriorării conjuncturii economiei mondiale, a făcut imposibil consensul necesar redactării unui comunicat comun, notează Agerpres.

În locul acestuia, Indonezia, care deţine preşedinţia rotativă a G20, a emis o declaraţie în numele preşedinţiei, în care evidenţiază punctele asupra cărora statele participante au fost de acord.

Astfel, G20 s-a angajat să creeze un forum în cadrul căruia miniştrii Agriculturii şi de Finanţe să caute soluţii pentru nevoile de alimente şi îngrăşăminte, după modelul unui forum al miniştrilor sănătăţii dedicat pandemiei Covid-19.

"Am făcut de asemenea progrese asupra creşterii rolului sectorului privat şi celui al instituţiilor financiare în combaterea schimbărilor climatice", mai menţionează preşedinţia indoneziană a G20, subliniind că membrii acestui grup au fost de acord asupra necesităţii reglementării criptomonedelor şi a colaborării lor în chestiuni fiscale, cu obiectivul aplicării din 2024 a unui impozit minim de 15% pe profitul multinaţionalelor.

La rândul său, directorul executiv al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, le-a cerut statelor G20 să "facă tot ce le stă în putere pentru a diminua creşterea inflaţiei", să-şi adapteze politicile bugetare şi să coopereze. "Perspectivele s-au deteriorat semnificativ şi incertitudinile sunt foarte mari", a atenţionat Georgieva.

Războiul din Ucraina a fost omniprezent în discuţiile de la această reuniune, din perspectiva implicaţiilor sale asupra pieţelor şi accentuării crizelor alimentară şi energetică.

Indonezia nu a cedat presiunilor statelor occidentale care i-au cerut să excludă Rusia de la întâlnire. Doi responsabili ruşi au fost prezenţi, în timp ce ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, a intervenit prin legătură video, la fel şi omologul său ucrainean Serghei Marcenko.

În acest timp, secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a avut discuţii bilaterale cu miniştrii de Finanţe saudit, indonezian şi turc, faţă de care a pledat pentru plafonarea preţului petrolului rusesc, mod în care Washingtonul doreşte să reducă din veniturile Rusiei în speranţa că aceasta va întâmpina şi mai multe dificultăţi în finanţarea armatei sale.

• Reuters: Joe Biden a plecat "cu mâna goală" din Arabia Saudită

Preşedintele american Joe Biden şi-a încheiat sâmbătă vizita în Arabia Saudită, informează Reuters, menţionând că liderul de la Casa Albă a plecat din regat cu "mâna goală".

Biden s-a întâlnit cu prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman, intenţionând să îl determine să livreze mai mult ţiţei pieţei.

Arabia Saudită, cel mai mare exportator global de petrol, care până în prezent a respins cererile SUA, ale Marii Britanii şi Uniunii Europene de a-şi creşte producţia în vederea temperării creşterii preţului petrolului, şi-a arătat acum disponibilitatea de a-şi creşte capacitatea de extracţie cu un milion de barili pe zi, atrăgând însă atenţia că aceasta nu va însemna în mod necesar o creştere similară a producţiei.

Promisiunea de creştere a capacităţi de extracţie, de la 12 la 13 milioane de barili pe zi, a fost făcută de Mohammed bin Salman, dar acesta a avertizat că Arabia Saudită nu-şi va mai putea spori capacitatea de extracţie dincolo de acest prag.

Potivit Reuters, Joe Biden a plecat din Arabia Saudită "cu mâna goală", dar speră că grupul OPEC+ va decide la reuniunea sa din 3 august o majorare a producţiei de petrol, care să ajute SUA să-şi tempereze creşterea inflaţiei.