DEZBATEREA ONLINE BURSA - CE PROBLEME PREZINTĂ TEHNOLOGIA 5G ŞI CE PROBLEME REZOLVĂ / SIMONA NEAGU, HEAD L&DR, CLIFFORD CHANCE BADEA: "Proiectul legislativ pe 5G interferează cu reglementările în vigoare"

Proiectul de lege referitor la tehnologia 5G aflat în dezbatere publică interferează cu reglementările în vigoare, este de părere Simona Neagu, Head L&DR la Clifford Chance Badea.

Domnia sa a precizat: "Proiectul de lege lansat în dezbatere aduce în discuţie o nouă autorizaţie, aceea a producătorilor de tehnologii, în condiţiile în care, în legislaţia din ţara noastră, existau alte două autorizaţii, pe care ar trebui să ne uităm şi să vedem în ce măsură interferează sau nu cu noua autorizaţie.

Este vorba de autorizaţia generală emisă pentru furnizorii de servicii de telecomunicaţii electronice şi de verificarea şi certificarea securităţii sistemelor informatice".

Conform doamnei Neagu, avem deja o legislaţie coerentă şi conformă cu dreptul european, respectiv OUG 111/2011 privind comunicaţiile electronice şi legea 362/2018 privind asigurarea nivelului comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice.

Cele două acte normative implementează, la rândul lor, două directive europene - Directiva cadru privind comunicaţiile electronice şi Directiva privind asigurarea nivelului de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice, a menţionat specialistul.

În opinia sa, din prima directivă, cea privind comunicaţiile electronice, trebuie scoase în evidenţă două aspecte fundamentale - a fost înfiinţată o autoritate naţională independentă neutră, care în România a primit denumirea de ANCOM, şi a fost instituit principiul reglementării neutre din punct de vedere tehnologic. Principiul reglementării neutre înseamnă că nu trebuie impuse constrângeri, că trebuie evitate discriminările şi că orice fel de reglementare trebuie să fie proporţională, a adăugat Simona Neagu, apreciind: "Conform legislaţiei în vigoare, nu există restricţii cu privire la tehnologiile pe care operatorii intenţionează să le folosească. Prin noul proiect de lege se introduc interdicţii şi limitări ale acestui drept. Prin introducerea acestora, se interferează cu autorizaţia generală pe care o emite ANCOM. Se pune întrebarea dacă această interferenţă este corectă sau nu, dacă nu ar fi recomandabil să existe un alt mecanism, unul prin care ANCOM să fie cel care evaluează şi impune obligaţiile.

Există în legislaţie un instrument prin care ANCOM poate să impună anumite restricţii operatorilor. Analizând aceste restricţii din toate perspectivele pe care le oferă legea în vigoare, cadrul legislativ existent pare mult mai bine definit şi mult mai bine delimitat decât proiectul de lege propus, pentru că puterea ANCOM este delimitată prin anumite criterii legale, decizia ei trebuind să aibă un caracter obiectiv justificat. Orice deicizie a ANCOM trebuie să fie raportată la tipul de reţea şi serviciu, să aibă un caracter proporţional, transparent şi nediscriminatoriu. Cel puţin la acest moment, nu există astfel de criterii de delimitare a deciziei administrative din perspectiva procedurii de autorizare a producătorilor. Astfel încât, cred că suntem în prezenţa unei interferenţe ce pune operatorii de comunicaţii electronice într-o situaţie de lipsă de predictibilitate cu privire la activitatea lor următoare".

Prin noul proiect de lege se impune operatorilor de servicii de comunicaţii electronice obligaţia modificarii reţelei în cazul în care se retrage autorizaţia, ceea ce echivalează cu aplicarea retroactivă a unui act administrativ, evidenţiază Simona Neagu, adăugând: "Cred că retragerea autorizaţiei trebuie să producă efecte pentru viitor, nu retroactive. Altfel, respectiva companie ar putea fi pusă în situaţia ca, din doi în doi ani sau din cinci în cinci ani, să îşi modifice întreaga reţea pentru că autoritatea desemnată a ajuns la concluzia că tehnologiile din domeniu nu mai sunt sigure şi ar trebui eliminate".

Îniţiativa aflată în dezbatere publică interferează şi cu cea de-a doua lege menţionată initial, aceasta din urmă oferind un cadru mult mai precis şi concis de utilizat, a mai spus doamna Neagu: "În proiectul de lege sunt definiţii diferite de definiţiile existente în legea 362. Dacă în cazul proiectului actual se defineşte noţiunea de infrastructură informatică şi de informaţie de interes national, în cazul legislaţiei în vigoare se defineşte noţiunea de serviciu esential. Cred că s-ar justifica să corelăm şi să înţelegem dacă serviciul esential are sau nu legătură cu infrastructura informatică şi de comunicaţii esenţiale".

Domnia sa a ţinut să evidenţieze că Legea 362 defineşte o nouă autoritate - Cert.ro -, care are competenţe în domeniul certificării securităţii sistemelor informatice şi reţelelor de comunicaţii electronice.

Obiectul de activitate al acestei instituţii este acela de a certifica produse, nu producători.

"Este o mare diferenţă între a certifica produse şi a certifica producători. Simpla certificare a producătorului nu oferă garanţia că toate produsele puse pe piaţă de acel producător sunt la rândul lor certificate şi sigure. Inclusiv legislaţia europeană vorbeşte despre obligaţia statelor membre de a implementa sisteme de certificare a produselor şi serviciilor; nu are în vedere certificarea producătorilor, ci certificarea produselor şi serviciilor.

Dacă noi, acum, ne vom referi la producători, oricum vom avea de parcurs o nouă etapă, aceea de adoptare şi omologare a standardelor de certificare a produselor".

Sursa citată concluzionează că noua legislaţie care se află în pregătire trebuie corelată cu actuala legislaţie naţională şi cu cea europeană, ca să fie mult mai simplu de aplicat pentru operatori.