"DEZBATEREA PUBLICĂ" A UNUI COD FISCAL ABSENT Vinerea "surzilor"

Proiectul Codului Fiscal şi cel al Codului de Procedură Fiscală au trecut cu bine de ziua de vineri, aşteptată de toţi cei interesaţi în speranţa că cele două iniţiative vor fi "desecretizate".

Dar nu a fost să fie nici de data aceasta.

Proiectele au rămas "secrete" pentru majoritatea contribuabililor, acestea urmând să fie postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice..."în acest an", după cum a spus Ioana Petrescu, ministrul de resort, pusă din nou în situaţia de a răspunde întrebării - care pare că ar incomoda-o - "Când vor fi publice aceste iniţiative legislative?".

Domnia sa a repetat faptul că proiectele se află "într-o amplă dezbatere cu mediul de afaceri şi cu mediul academic", fiind discutate "cu toată lumea implicată", adăugând că atunci când va exista o formă aproape finală - "anul acesta" - aceea va fi postată şi pe site, urmând să fie dezbătută în Guvern şi în Parlament.

Deşi a fost întrebată, Ioana Petrescu nu a explicat de ce proiectele nu pot fi dezbătute în acelaşi timp şi de oamenii de afaceri şi de restul contribuabililor din această ţară.

"Voi continua acest proces. Aceste dezbateri nu s-au încheiat. În această perioadă, în momentul în care îl vom pune pe site, când se va dezbate în Guvern, în Parlament, niciodată nu va fi prea târziu să primim sugestii. Indiferent de la cine vin, dacă sunt sugestii bune noi le luăm în calcul", a spus ministrul finanţelor, subliniind că cele două proiecte pot suferi modificări în urma "acestor dezbateri", acesta fiind şi scopul lor.

"Consultările sunt publice", a repetat tânăra Ioana Petrescu, afirmând cu convingere, că dezbaterile care se fac pe marginea Codului Fiscal înseamnă "mult mai mult" decât modul în care sunt făcute, de obicei, dezbaterile publice.

Domnia sa nu ne-a răspuns din ce cauză cele două iniţiative au fost retrase, în urmă cu câteva săptămâni, de pe site-ul MFP.

Legat de acest lucru, avocatul Gabriel Biriş, partener fondator Biriş Goran, ne-a spus: "În momentul în care nu te pricepi şi eşti criticat, te sperii şi te retragi".

Per ansamblu, "dezbaterea" de vineri, pe care ministrul finanţelor a anunţat-o în mai multe ocazii ca fiind ziua în care va face "o amplă" prezentare a celor două proiecte, a fost percepută de majoritatea participanţilor ca un "dialog al surzilor".

Mai precis, reprezentanţii mediului de afaceri şi cei prezenţi în sală au adresat întrebări punctuale, la majoritatea dintre acestea Ioana Petrescu răspunzând cu afirmaţii potrivit cărora domnia sa susţine măsurile fiscale "pro-creştere economică" şi care ajută la "îmbunătăţirea colectării la buget", dar şi "respectul pentru contribuabil", care ar fi foarte important, în opinia sa.

Ioana Petrescu a ţinut să precizeze că vor fi adoptate măsuri precum eliminarea taxei de timbru şi accesarea unor formulare online, ţinând să reitereze că vor fi păstrate cota unică de impozitare, TVA şi neimpozitarea profitului reinvestit.

Cu toate acestea, tânăra absolventă de Harvard nu a reuşit să-i convingă pe oamenii de afaceri, care au criticat dur majoritatea măsurilor fiscale ce ar urma să fie adoptate odată cu aprobarea noului Cod Fiscal.

"Cum să mai faci afaceri într-o ţară ca a noastră, unde jumătate din venitul total al unui investitor se duce pe impozite? La întrebarea aceasta trebuie să răspundeţi, doamna ministru!", s-a adresat Gabriel Biriş ministrului finanţelor.

Avocatul a subliniat: "Cred că ratăm încă o dată şansa să facem reformă. Încercăm să tratăm efectele, dar ratăm ocazia să eliminăm cauzele. (...) Avem nevoie de soluţii reale. Am discutat şi cu FMI şi se poate, dar, pentru acest lucru, trebuie determinare politică. (...)

Propunerile care se fac prin acest proiect de cod nu sunt realiste. Unele taxe nu trebuie modificate, ci eliminate, iar oamenii de afaceri îşi pierd timpul dezbătând pe marginea acestor măsuri. (...) În ţara asta sunt vizaţi doar contribuabilii corecţi. Dacă nu se va încheia această relaţie de poliţist-infractor între stat şi contribuabil, nu mai pot fi făcute afaceri în această ţară".

Avocatul Biriş ne-a spus că toate dezbaterile care au loc între reprezentanţii mediului investiţional şi autorităţi sunt similare cu cea de vineri, când "oamenii de afaceri şi consultanţii au avut o politică corectă, iar ministrul a mers foarte mult alăturea cu drumul".

La rândul său, Ionuţ Simion, partener Consultanţă Fiscală în cadrul PwC România, apreciază că, în ultima perioadă, consultanţii sunt invitaţi la astfel de discuţii, dar subliniază că nu sunt luaţi în seamă: "Noi am fost consultaţi, dar nu am fost de acord cu taxa pe construcţiile speciale, cu acciza pe carburanţi, nu suntem de acord cu penalităţile pentru întârzierile la plată prevăzute în proiectul de Cod decât dacă sunt aplicate într-un anumit context".

Specialistul opinează că avem nevoie de o stabilitate fiscală, pentru care este nevoie de stabilitate politică, fiind necesar ca legislaţia din acest domeniu să nu mai fie modificată timp de zece ani pentru a deveni predictibilă.

"Când voi vedea serviciile de sănătate publică, drumurile şi educaţia că evoluează, atunci voi considera că există ceva pentru care merită să fii impozitat în România", spune Dan Badin, partener coordonator la Deloitte Tax & Legal, subliniind că cetăţenii vor taxe rezonabile, stabilitate, claritate şi uşurinţă în administrare.

"La noi, statul este poziţionat sus, contribuabilii - jos, iar undeva la mijloc sunt funcţionarii publici care < se asigură > că statul < are grijă > de cetăţeni. În ţările civilizate, acolo unde ne dorim să ajungem şi noi, statul este mai jos decât contribuabilii, iar funcţionarii publici sunt în slujba cetăţenilor, pe care trebuie să-i ajute să înţeleagă ce doreşte statul", apreciază Dan Badin.

În discuţiile de vineri, nu doar ministrul Ioana Petrescu a uimit, ci şi secretarul de stat Dan Manolescu şi directorul general din MFP Doru Dudaş.

Manolescu le-a cerut investitorilor să vină cu proiecte legislative: "Haideţi s-o facem împreună, să iasă totul bine! Veniţi cu propouneri concrete!"

În replică, Gabriel Biriş ne-a spus că nu este obligaţia contribuabililor "să vină cu legi bune": "Noi îi plătim pe ei să emită legi bune pentru mediul de afaceri".

Într-un mod uimitor, Dudaş a concluzionat: "Mă bucur că suntem de acord că trebuie să facem ceva".

• Milcev, Ernst & Young: "Există un semn de întrebare general faţă de reducerea CAS"

Ioana Petrescu este de părere că "rescrierea Codului Fiscal este imperativă, oportună şi benefică".

Şi oamenii de afaceri sunt de părere că era absolută nevoie de un cod fiscal rescris, însă aceştia atrag atenţia că este foarte important modul în care legislaţia din domeniu este rescrisă.

"Niciun guvern, până acum, nu a avut o idee pro-business. La buget nu s-au strâns mai mulţi bani, evaziunea se face la porţile Europei", a menţionat Biriş.

Referitor la măsurile de compensare a deficitului care va fi creat de reducerea CAS cu 5%, ministrul Petrescu a declarat: "Au fost discuţii cum se acoperă mareţul gol de 5 miliarde de lei. Să fim foarte clari, acea gaură de 5 miliarde de care s-a discutat nu are cum să fie de 5 miliarde decât dacă niciun angajator nu angajează pe nimeni în plus, decât dacă niciun angajator nu foloseşte banii pe care îi are în plus să creeze investiţii, decât dacă acel angajator ia acei bani în plus şi îi pune la saltea. Da, în cazul acesta, vom avea o gaură de 5 miliarde, dar nu va fi atât, va fi mult mai puţin, pentru că există efecte pozitive în economie".

Se pare că nici de data aceasta nu a fost convingătoare, din moment ce Alexander Milcev, partener Taxe Ernst & Young a reacţionat după cum urmează: "Se dorea reducerea CAS cu 2-3%. Am ajuns la 5% şi am un sentiment că este prea frumos să fie adevărat! Pentru că dacă nu este sustenabilă diminuarea, poate fi mult mai rău. Ne putem afla în situaţia ca, după şase luni, să fie eliminată măsura, total sau parţial, sau vor fi luate măsuri de creştere a altor taxe. Este un semn de întrebare şi nu este numai al meu, este general".

• Biriş: "Codul Fiscal va transforma impozitul pe clădiri în impozit pe investiţii"

Schimbarea modului de calcul al impozitului pe clădiri este singurul pas important de reformă din Codul Fiscal, însă prin utilizarea valorii de piaţă ca bază de impozitare în locul valorii contabile, aşa cum prevede proiectul de Cod Fiscal, se ajunge la transformarea acestei taxe în impozit pe investiţii, consideră Gabriel Biriş: "Nu mai facem diferenţa între persoană fizică şi persoană juridică, diferenţiem între destinaţii, ceea ce este şi normal, dar şi acolo ratăm şansa să ducem reforma până la capăt. Transformăm impozitul pe clădiri în impozit pe investiţii, pentru că valoarea de inventar la o clădire nouă este egală cu costul de construcţie. Dacă vrem să facem o clădire nouă, eficientă energetic, cu materiale moderne, cu elemente de arhitectură frumoase, ce facem? Plătim 1,5% şi ieşim din piaţă pentru că nu mai putem închiria".

Dan Manolescu a răspuns că "sunt agenţi economici care au clădiri cu un standard de calitate mai mare şi societăţi care au imobile cu un standard mai mic de calitate. Impozitul pe clădiri va fi plătit la standardul respectiv".

"Deci vom avea impozit pe calitate?", a întrebat avocat Biriş, însă nu a primit un răspuns concret.

Noul Cod Fiscal va introduce şi sistemul de taxare inversă în cazul clădirilor şi terenurilor care sunt supuse TVA.

Ioana Petrescu a dat şi explicaţii: "Clădirile şi terenurile la care, până acum, se aplica regimul de taxare de TVA vor avea taxare inversă. Nu este o taxă în plus, nu este o taxă nouă, vorbim de TVA care se aplica şi până acum, dar se va aplica prin taxare inversă. Este un sistem simplificat şi reduce şi evaziunea. Am aplicat o legislaţie europeană, care este opţională, iar noi am aplicat-o pentru clădiri".

• Penalităţile de întârziere la plată scad, urmând să fie introduse penalităţi pentru nedeclararea obligaţiilor fiscale

Penalităţile de întârziere la plata contribuţiilor fiscale vor fi reduse de la 0,03% pe zi la 0,02% pe zi şi vor fi introduse penalităţi pentru nedeclararea obligaţiilor fiscale, a mai anunţat ministrul finanţelor, făcând din nou apel la "respectul pentru contribuabil": "Vrem respect pentru contribuabilul onest şi să fim foarte duri cu cei care fac evaziune fiscală. Până acum, penalităţile de întârziere erau foarte mari şi acum au scăzut de la 0,03% pe zi la 0,02%. (...) Asta înseamnă 7,3% pe an, comparativ cu 10,95% pe an".

În ceea ce-i priveşte pe evazionişti, Ioana Petrescu a subliniat: "Aici vreau din nou să menţionez că nu este o taxă în plus. Este o penalitate de nedeclarare pentru cei care fac evaziune fiscală. Vorbim de o penalitate de 10% din obligaţiile fiscale nedeclarate de contribuabil dacă suma stabilită ca fiind cea corectă este mai mică de 25% din obligaţia declarată. Penalitatea este de 25% din obligaţia fiscală dacă suma stabilită este mai mare de 25% din obligaţia declarată. Dar, dacă omul a greşit cu intenţie, dar totuşi vrea să se corecteze, penalitatea se reduce cu 75% dacă persoana respectivă plăteşte penalitatea în timpul prevăzut de lege sau se conformează eşalonărilor stabilite cu organul de control. Penalitatea nu se aplică dacă contribuabilul se conformează voluntar şi îşi corectează această nedeclarare înainte de inspecţia fiscală".

Consultanţii nu sunt de acord nici cu această măsură, în condiţiile în care "vor fi vizaţi doar cei corecţi, care şi-au plătit la timp taxele".