Dezorganizarea - numitorul comun al alegerilor locale

Numitorul comun al alegerilor locale din întrega ţară pare să fie dezorganizarea, după cum arată rezultatul monitorizării efectuate de Asociaţia Pro Democraţia (APD), în cele două tururi de scrutin. Chiar dacă specialiştii APD sînt de părere că nu putem discuta despre o tentativă de fraudă la nivel naţional, aceştia au depistat foarte multe nereguli, respectiv neajunsuri, cauzate de lipsa de coordonare.

• Pro Democraţia solicită modificarea legislaţiei electorale

În viziunea celor de la APD, organizarea defectuoasă a alegerilor a fost cauzată de lacunele pe care le conţine legislaţia electorală. "Numai existenţa carenţelor legislative a permis apariţia neregulilor", a subliniat ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele APD, Cristian Pîrvulescu. Prin urmare, Asociaţia solicită modificarea actelor normative electorale, pentru alinierea acestora la normele Uniunii Europene. Preşedintele APD este de părere că cea mai mare lacună legislativă ţine de "neclarificarea regimului reducerilor pe care furnizorii de servicii (cum ar fi instituţiile de presă şi firmele de publicitate) le pot acorda partidelor sau candidaţilor". Acest fapt, arată Cristian Pîrvulescu, creează posibilitatea ca reducerile în cauză să se ridice pînă la 99% din tarifele anunţate, situaţie în care sînt anulate toate prevederile legii (cum ar fi asigurarea transparenţei sau diminuarea rolului pe care îl joacă banul în competiţia electorală). APD a remarcat faptul că, în cazul în care un agent de publicitate, spre exemplu, îşi pune serviciile la dispoziţia unui partid politic sau a unui candidat, acest lucru este asimilat unui act de donaţie şi, în mod normal, ar trebui înregistrat şi declarat, pentru a fi echivalat în bani. APD arată că, dacă acelaşi agent percepe unui partid politic sau unui candidat 1% din sumele anunţate în oferte, modul în care trebuie interpretat un astfel de gest nu este reglementat.

Dintre neajunsurile legii, preşedintele APD evidenţiază lipsa obigativităţii, pentru partidele politice, de a declara veniturile provenite din cotizaţii. "Acest fapt lasă posibilitatea formaţiunilor politice de a justifica eventualele discrepanţe dintre sumele cheltuite şi veniturile provenite din celelalte surse, prin invocarea cotizaţiilor drept o importantă sursă de venituri", a detaliat Cristian Pîrvulescu.

• APD: ultimele reglementări au eficientizat doar parţial legislaţia

APD recunoaşte că ultimele modificări aduse legislaţiei electorale au dus la eficientizarea acesteia, însă, după cum afirmă membrii organizaţiei, modificările în cauză nu au reuşit să ne apropie de standardele europene. Printre progresele remarcate de APD se numără maniera mult mai clară şi mai restrictivă privind regimul donaţiilor în bunuri şi servicii pe care persoanele fizice sau juridice le pot face partidelor sau candidaţilor. Un alt pas înainte constă în stabilirea plafoanelor maxime permise, nu numai pentru venituri, ci şi pentru cheltuielile din campania electorală (diferenţiate după numărul de candidaţi ai unei formaţiuni şi după funcţia la care aspiră aceştia). APD salută şi măsurile menite să faciliteze activitatea Curţii de Conturi, de verificare şi constatare a cuantumului anumitor categorii de cheltuieli, cum ar fi cele cu materialele de propagandă. O altă decizie bună ţine de obligaţia candidaţilor de a depune la Curtea de Conturi şi de a publica în Monitorul Oficial rapoartele de venituri şi cheltuieli din campanie, în termen de 15 zile de la anunţarea definitivă a rezultatelor scrutinului. Termenul limită în acest sens, pentru politicienii care nu au intrat în turul al doilea, este 30 iunie anul curent.

• Revizuirea legilor electorale - strategie de imagine a PSD?

Întrucît unele modificări ale actelor normative electorale au venit prea tîrziu (cum ar fi declaraţiile de avere necesare la depunerea candidaturilor), multe partide au fost puse în imposibilitatea de a depune liste complete. Pro Democraţia crede că, astfel, a fost creată o piedică, care le-a diminuat şansele partidelor de a avea reprezentanţi în birourile electorale. Totodată, reducerea numărului de candidaţi de pe liste a avut drept consecinţă directă scăderea plafoanelor de cheltuieli pe care le puteau realiza partidele în campania electorală.

APD suţine că, întrucît deciziile în cauză au fost adoptate cu foarte puţin timp înainte de debutul campaniei, acestea nu reprezintă decît elemente ale strategiei de imagine a partidului de guvernămînt.