Dezvoltarea conexă în jurul marilor companii a fost benefică pentru întreaga economie

Investiţiile străine directe contribuie în mod esenţial la creşterea şi dezvoltarea economică a unei ţări. Autorităţile publice locale şi centrale trebuie să conştientizeze rolul investiţiilor străine şi autohtone în dezvoltarea locală inteligentă, durabilă şi orientată spre oameni.

Privatizarea companiilor româ-neşti de-a lungul celor douăzeci de ani de economie de piaţă a dus la numeroase controverse despre vânzarea acestora pe nimic, deşi aveau un potenţial imens de dezvoltare. Totuşi, dacă acestea nu ar fi fost privatizate, nu ştim ce viitor ar fi avut dacă s-ar fi aflat încă în proprietatea statului.

Privatizarea marilor companii din ţara noastră a avut efecte pozitive prin dezvoltarea pe orizontală a anumitor industrii, crearea de investiţii paralele, atragerea de noi investitori în zonele în care activează. De asemenea, au fost create locuri de muncă indirecte, de cele mai multe ori mai multe decât investiţia iniţială.

Mircea Ursache, fost preşedinte AVAS, este convins că privatizarea companiilor a dus la o dezvoltare pe orizontală. Domnia sa ne-a spus: "Dacia reprezintă un succes în privatizare, ca urmare a continuităţii activităţii, a veniturilor, a aportului la buget. Privatizarea Sidex a fost una de succes, având în vedere că acest combinat pierdea, sub patronajul statului, 1 milion de dolari pe zi(...) Sigur că avem şi în industrie privatizări bune. Cam tot ce funcţionează astăzi sub numele Alro, Mechel, TMK şi altele. A fost o perioadă în care motivul privatizării a fost subiect de bătălie politică. Lumea a marcat câteva eşecuri de privatizări celebre, încercând să dea tenta privatizărilor, mai ales sub gura străzii, că ne vindem ţara pe nimic etc.".

Gabriel Zbârcea, Managing Partner, Ţuca Zbârcea & Asociaţii, consideră că orice investiţie majoră are un efect de multiplicare în economie. Domnia sa ne-a explicat: "O privatizare de succes poate, într-adevăr, genera o dezvoltare pe orizontală benefică pentru comunitatea din zona respectivă şi, mai larg, efecte pozitive asupra economiei. Beneficiile sunt evidente sub aspectul locurilor de muncă create, reţelelor de transport şi infrastructură construite sau reabilitate, programelor în folosul comunităţii ce au fost iniţiate".

Dr. Daniela Nemoianu, Executive Partner KPMG în România, este de părere că, în mod categoric, companiile privatizate au generat o dezvoltare pe orizontală. Domnia sa ne-a explicat: "Dezvoltarea conexă în jurul marilor companii a fost benefică pentru întreaga economie, devenind o sursă de diminuare a şomajului, de specializare a forţei de muncă şi de susţinere a economiei, prin degrevarea statului. Aceste corporaţii s-au implicat şi în acţiuni în beneficiul societăţii, au fost direct implicate în propunerile adresate Guvernului pentru îmbunătăţirea calităţii mediului de afaceri şi dezvoltarea legislaţiei în spirit european, au contribuit la echilibrul dialogului social".

Cele mai vizibile efecte ale dezvoltării pe orizontală au fost în indus-tria auto. Odată cu sosirea Renault la Dacia sau a companiei Ford la Automobile Craiova, numeroase companii în legătură cu aceste investiţii şi-au anunţat prezenţa în regiune.

• Investiţia Dacia Renault

Judeţul Argeş a progresat datorită investiţiei "Dacia Renault" de la Mioveni, economia înregistrând o creştere semnificativă de 3,2 miliarde de lei în perioada 2009-2010. Uzina Dacia, motorul economiei din judeţ, a propulsat judeţul Argeş pe primul loc din ţară datorită vânzărilor de maşini.

Investiţia "Dacia Renault" a antrenat o serie de investiţii paralele, având aproape 100 de furnizori de rang I, numărul total al partenerilor ridicându-se la 800. Printre furnizorii aduşi de Dacia Renault pe teritoriul României sunt: ACI România (producătoare de şasiuri) - parte a grupului Renault, Kalsonic Kalsey România (sisteme de aer condiţionat - companie japoneză), Sealynx Automotive România, furnizor de sisteme de etanşeizare pentru Dacia, care şi-a inaugurat uzina de la Dirmăneşti, judeţul Argeş în 2009.

Grupul Renault are în prezent pes-te 17.500 de angajaţi în România. Principalele entităţi ale sale sunt Uzinele Dacia de la Mioveni (Uzina Vehicule, Uzina Mecanica şi Şasiuri - UMCD, Direcţia Logistică, inclusiv centrul RIR-ILN), Matriţe Dacia (Piteşti), Renault Technologie Roumanie (care include Centrul Tehnic Titu şi centrul de design Renault Design Central Europe) şi direcţia comercială Renault Commercial Roumanie (inclusiv Centrul de Piese de Schimb Oarja).

De exemplu, UMCD este cea de-a doua uzină mecanică din grupul Renault la nivel mondial, fiind organizată în şase departamente de fabricaţie (Motoare, Cutii de viteze J, Cutii de viteze TL, Aluminiu, Sudura/Presaj, Asamblaj/Cataforeză/Uzinaj). Printre clienţii cărora Uzina Mecanică Dacia le furnizează motoare se numără Uzina Vehicule Dacia (pentru gama Logan şi Sandero) şi uzine Renault din Franţa, Rusia, Maroc, Africa de Sud, Columbia. UMCD are circa 3800 de angajaţi.

Matriţe Dacia este singura entitate care produce utilaje de presaj din întreg Grupul Renault, aici fiind investite peste 30 milioane de euro. Uzinele din România, Maroc, India, Turcia, Slovenia, Argentina, Brazilia, Franţa sau Spania au fost deja dotate cu utilaje concepute la Matriţe Dacia. Cifra de afaceri a Matriţe Dacia, care are 222 angajaţi, a fost de peste 7,5 milioane de euro în 2010, iar exporturile reprezintă 90% din aceasta.

Un alt "pui" al investiţiei Dacia este Centrul Tehnic Titu, inaugurat de Renault Technologie Renault, şi care are ca misiune dezvoltarea noilor modele Dacia.

Grupul Renault a mai construit şi centrul de piese de schimb şi accesorii din Oarja, cel mai mare centru de distribuţie a pieselor de schimb şi accesoriilor de care dispune Grupul Renault în afara Franţei. Centrul are peste 160 de salariaţi şi asigură alimentarea cu piese de schimb de origine a reţelei comerciale Dacia, Renault şi Nissan din România, precum şi aprovizionarea reţelelor comerciale Dacia din alte 33 de ţări.

• Fiecare loc de muncă din uzinele Ford de la Craiova va genera încă cinci în alte companii

Compania Ford estimează că 95% din producţia de maşini şi motoare de la Craiova, unde lucrează în jur de 4.000 de oameni, va fi orientată către export.

Pe termen lung, Ford previzionea-ză că fiecare loc de muncă din uzinele de la Craiova va genera încă cinci în alte companii.

De exemplu, producătorul american de componente pentru automobile Johnson Controls (JC) a inaugurat, la începutul acestui an, la Craiova, o fabrică de scaune destinate autovehiculelor Ford. Compania americană va produce la Craiova scaune care vor echipa toate versiunile B-Max. Autorităţile au declarat la inaugurarea fabricii că această investiţie va spori considerabil dezvoltarea regiunii Dolj, având un impact deosebit asupra ocupării forţei de muncă.

În România, JC mai deţine o fabrică de asamblare a scaunelor auto, cinci fabrici de producţie a componentelor de scaune şi a achiziţionat compania românească Spumotim SA, cu cele două fabrici de spumă deţinute de aceasta. Fabrica de asamblare scaune de la Mioveni produce pentru Dacia. Reprezentanţii companiei se aşteaptă ca în urma deschiderii fabricii numărul total de angajaţi din ţara noastră să depăşeas-că 4.500. Subsidiara Johnson Controls România a fost înfiinţată în 2002, când a deschis o fabrică la Mioveni, urmată de construcţia în 2004 a unităţilor de producţie de la Piteşti şi Ploieşti.

Un alt furnizor al Ford este "Kirchhoff Automotive", producător de sisteme şi caroserii auto, care a inaugurat în primăvara acestui an o fabrică la Craiova, numărul de salariaţi preconizat fiind 180.

"Kirchhoff Automotive" intenţionează să deschidă o a doua fabrică în ţara noastră, cel mai devreme anul viitor, potrivit domniei sale.

Printre clienţii companiei se numără "General Motors", "Ford" şi "Dacia".

Alţi furnizori ai Automobile Craiova sunt: Magna International - producător bare de paraşoc, Faurecia - compania care realizează sistemul de eşapament pentru noile maşini Ford B-Max, Cooper Standard, care va face furtunurile pentru transportul benzinei, Kautex Textron.

Doi mari furnizori Ford sunt producătorul de materiale plastice IAC Group Balş şi cel de cablaje, Yazaki. Compania japoneză Yazaki a des-chis anul trecut o nouă fabrică în România, la Caracal, în urma unei investiţii de patru milioane de euro. Unitatea furnizează componente pentru Ford. Fabrica are circa 600 de angajaţi, urmând ca numărul aces-tora să crească în acest an cu 400-500 de salariaţi.

Compania americană "International Automotive Components (IAC)" a investit 58 de milioane de euro într-o unitate de producţie a componentelor auto la Balş, în judeţul Dolj şi a creat 400 de locuri de muncă, potrivit CRPCIS. "IAC" este primul furnizor din industria auto care a început construcţia "de la zero" a unei unităţi de producţie în ţara noastră, ca să susţină operaţiunile "Ford" de la Craiova.

• Clusterele au la bază aglomerări industriale în anumite regiuni geografice

În România, clusterele, în sensul de aglomerări industriale, s-au format în mod spontan, « bottom up », având la bază aglomerări indus-triale în anumite regiuni geografice.

Cluster Dacia Renault reprezintă polul de competitivitate creat în jurul celui mai mare producător român de automobile, Dacia. Polul de competitivitate a fost generat de către Asociaţia Constructorilor de Automobile din România, ACAROM. O particularitate a acestui pol de competitivitate este existenţa « nucleelor de cercetare », grupe de lucru autonome cercetare-industrie, care tratează principalele probleme tehnice şi tehnologice cu care se confruntă furnizorii automotive din România, propunând soluţii inovative aplicate.

• "OMV Petrom", dezvoltare explozivă prin investiţii de 7,7 miliarde euro

Numărul de angajaţi ai OMV Petrom (SNP) era, la începutul anului, în jur de 22.000 de persoane.

"Petrom" este cel mai mare grup petrolier din Europa de Sud-Est, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Gaze şi Energie, Rafinare şi Marketing. Grupul a trecut printr-un amplu proces de modernizare şi eficientizare, pentru a cărui implementare au fost realizate investiţii de peste 7,7 miliarde de euro în ultimii şapte ani.

Grupul exploatează în România şi Kazahstan rezerve dovedite de petrol şi gaze estimate la 812 milioane de barili echivalent petrol (în Româ-nia 786 milioane barili echivalent petrol) şi are o capacitate nominală anuală de rafinare de 4,5 milioane tone la sfârşitul anului 2011.

Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere, OMV Petrom este prezent pe pieţele din România, Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia, prin intermediul unei reţele de circa 800 staţii, operate sub două branduri, Petrom şi OMV. Activitatea de comercializare produse petroliere în România se desfăşoară prin intermediul OMV Petrom Marketing, care este deţinută în totalitate de OMV Petrom.

Pentru dezvoltarea sa sustenabilă, OMV Petrom a extins lanţul valoric al gazelor prin abordarea pieţei de electricitate. În acest context, OMV Petrom a construit o centrală electrică pe gaze de 860 MW la Brazi şi a început operaţiunile comerciale în cadrului parcului eolian Dorobanţu, cu o capacitate de 45 MW.

În anul 2011, cifra de afaceri a Grupului a fost de 5.336 milioane euro, EBIT (Profit Înainte de Dobânzi şi Impozite) a fost de 1.165 milioane euro.

Petrom mai deţine două rafinării, Arpechim şi Petrobrazi, care împreună au o capacitate maximă de rafinare de 8 milioane de tone pe an.

• Arcelor Mittal Sidex, cel mai mare angajator din Galaţi

"Arcelor Mittal Sidex" este cel mai mare angajator din Galaţi, având în jur de 8.000 de salariaţi, faţă de peste 27.000, cât avea Sidex în 2001, înainte de privatizare.

La momentul privatizării însă, compania producea pierderi de 1 milion de dolari pe zi, din cauza firmelor căpuşă. După doi ani de la privatizare, combinatul a înregistrat profit, fără ca proprietarul să facă investiţii semnificative.

În România, ArcelorMittal deţine combinatele de la Galaţi şi Hunedoara (fostele mari combinate siderurgice - Sidex Galaţi şi Siderurgica Hunedoara), producătorii de ţevi din Roman şi Iaşi (Petrotub Roman şi Tepro Iaşi), operatorul portuar Romportmet Galaţi precum şi filiala locală a companiei de construcţii ArcelorMittal Construction.

În acest an, Linde Gaz România, membră a grupului Linde, a inaugurat o nouă unitate de separare a aerului la combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi. Investiţia se ridică la peste 100 de milioane de euro şi face parte din cel mai mare contract încheiat de grupul german cu un client unic din România. Reprezentanţii celor două companii au semnat în 2008 un contract, pe termen lung, de furnizare a gazelor indus-triale.

• Alro, cel mai mare angajator din judeţul Olt

Alro SA, cu o producţie de 288.000 de tone metrice de aluminiu primar în 2008, este cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală şi de Est (exceptând Rusia). Alro SA are o contribuţie importantă la dezvoltarea economiei locale şi naţionale.

Capacităţile de producţie a aluminiului se află în Slatina şi cuprind o secţie de electroliză, capacităţi de prelucrare, inclusiv o turnătorie, laminoare la cald şi la rece şi o secţie de extrudate. Compania mai deţine şi combinatul de alumină Alum SA din Tulcea.

În afară de faptul că este cel mai mare angajator din judeţul Olt, Alro este şi un important contribuabil la bugetul de stat. Responsabilitatea socială a companiei depăşeşte cei 3.500 de angajaţi şi cei 3.000 de angajaţi indirecţi, care lucrează pentru companiile contractoare.