DIICOT: 18 membri ai reţelei "Academia Infractorilor Români", trimişi în judecată

DIICOT informează, prin intermediul unui comunicat publicat pe site-ul său, că procurorii au dispus trimiterea în judecată a 18 membri din reţeaua criminală autointitulată "Academia Infractorilor Români", specializată în jafuri armate la magazine de lux din Europa.

Conform comunicatului, cei 18 inculpaţi au fost trimişi în judecată la data de 13 octombrie "pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, aderare şi sprijinire a unui grup criminal organizat, instigare şi complicitate la tâlhărie calificată, instigare la furt calificat, favorizarea făptuitorului şi tăinuire".

Prejudiciul total reţinut în cauză este în sumă de 8.452.667 euro.

"Rezultă din probele dosarului că gruparea era una de o periculozitate deosebită, constituită pe criterii clare, extrem de bine organizată, cu un număr impresionant de membri, ce dispune de reguli clare stabilite de lider, «codificate», în care «brigăzile» formate aveau capacitatea de a acţiona independent unele de altele, regrupându-se şi reconfigurându-se din mers, pentru a ataca alte ţări şi a îngreuna în acest mod cercetările organelor judiciare, acestea acţionând chiar şi în lipsa liderului ori a membrilor din primul eşalon, «ofiţerii» şi executanţii = «soldaţii», beneficiind de instrucţie, pregătire şi antrenament suficient, cunoscându-şi rolul şi sarcinile extrem de bine", arată comunicatul DIICOT.

Procurorii mai susţin că "grupul infracţional îşi plănuia minuţios loviturile, bazate pe antrenamente riguroase, pe studiu de cataloage cu mărci renumite de ceasuri, pe vizionare de clipuri pe internet ale unor fapte similare comise de cunoscuta grupare criminală PINK PANTERS, până la studierea topografiei locurilor din ţările unde urmau să atace, urmând pas cu pas regulile stabilite".

Procurorii au reţinut că, din 2011, reţeaua a fost concepută, iniţiată şi organizată pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider - comandant suprem, identificat în persoana lui Adrian Botez zis "Ţâţă", şi mai multe eşaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat şi condus de anumite persoane de încredere, ce au grad de "ofiţer".

Ultimul eşalon era cel de execuţie, în cadrul acestuia fiind recrutaţi tineri, atât minori, cât şi majori, din judeţul Neamţ, de regulă din familii fără posibilităţi financiare, unii din orfelinate, alţii cu antecedente penale, dispuşi să se alăture grupării şi să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport de sumele de bani câştigate prin comiterea infracţiunilor.

DIICOT precizează că Adrian Botez a pus bazele acestei organizaţii criminale în 2011, când odată cu punerea sa sub acuzare pentru instigare la tentativă de omor calificat (dosarul Bariera), ceilalţi co-inculpaţi au fost arestaţi, pe numele său fiind emis mandat de arestare preventivă în lipsă în 9 mai 2011 şi dat în urmărire generală. Iniţial, el şi persoanele din apropierea sa, aveau drept preocupări comiterea de infracţiuni de furt calificat pe timp de noapte, prin efracţie din diverse centre comerciale din ţările vest europene.

Ulterior, susţin procurorii, el a regândit strategia infracţională şi modurile de atac asupra magazinelor de comercializare a ceasurilor şi bijuteriilor de lux, prin folosirea de tineri nou recrutaţi pe care îi instruia pentru jafuri în plină zi.

"Această grupare s-a structurat şi s-a cristalizat de-a lungul timpului, ajungând chiar la «codificarea» regulilor şi a modului de organizare şi funcţionare, într-un aşa numit «Regulament al Academiei», având capitole distincte cu privire la profilul viitorului membru al academiei, un model de «contract secret de muncă», precum şi capitole referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică şi de anchetă, prin care trebuia să treacă fiecare recrut, precum şi un capitol distinct referitor la «judecata» la care trebuie să se supună cel care greşeşte ori trădează. Fiecare nou membru era dator să accepte deciziile luate ca urmare a judecăţii efectuate în «Comisia Membrilor» - comisia fiind compusă din «comandantul suprem», «avocatul» celui acuzat, «contabilul Academiei», precum şi «ofiţer în rezervă, peste 50 ani», «ofiţer care a executat peste 10 ani», «ofiţer activ cu vechime de 5 ani»", se arată în comunicat.

DIICOT menţionează că acest regulament stabilea că membrii cu gradul de "ofiţer", care au acţionat în cadrul grupării cinci ani, se pot desprinde şi "îşi pot întemeia o mică Academie", pe care s-o controleze singuri, dar cu acordul şi cu susţinerea "grupării mamă". Anchetatorii au constatat că s-au desprins două fracţiuni, una care s-a cristalizat în jurul fratelui liderului, care împreună cu alţi membrii sunt deja cercetaţi şi condamnaţi în Croaţia pentru tâlhărie, iar o alta ce a acţionat independent şi ai cărei o parte dintre membri sunt cercetaţi în stare de arest preventiv în Marea Britanie.

Sursa citată menţionează că, imediat după recrutare, noii membrii erau transportaţi de pe raza judeţului Neamţ în alte judeţe, legaţi la ochi sau cu saci pe cap, şi conduşi conspirat în diverse "case de antrenament", unde fiecare era amprentat cu o tuşieră conform procedurilor poliţieneşti, îi erau făcute fotografii, i se luau probe biologice din cavitatea bucală şi fire de păr (recoltare ADN), şi anexate unui dosar, în care erau trecute toate datele, rudele, prietenii, persoanele iubite, cazierul, comportamentul avut în eventualele anchete penale anterioare.

"Noii recruţi erau instruiţi în amănunt cum trebuie să se comporte şi ce să declare pe parcursul unei anchete penale ori în timpul interogatoriilor în cazul celor prinşi de poliţie după comiterea jafurilor, să nu folosească mijloace de comunicare (telefoane, internet) în 'casele de antrenament' şi nici atunci când comit faptele pentru a nu putea fi localizaţi ori interceptaţi, să reţină date de identificare false şi să declare că sunt cetăţeni din Republica Moldova, pentru a îngreuna stabilirea identităţii de către autorităţile judiciare, să nu dea declaraţii în caz de depistare, să poarte două rânduri de haine la fapte, de un anumit fel şi să îşi modifice semnalmentele pentru a nu putea fi depistaţi după comiterea jafurilor, etc", se spune în document.

Într-un interval scurt de timp, noii membri trebuiau să înveţe să se echipeze/dezechipeze de "hainele de muncă", să spargă uşile şi vitrinele, să adune/culeagă obiectele fără a lăsa niciun fel de urme ADN, papilare, etc, în unele cazuri, antrenamentele derulându-se chiar şi în străinătate - Strasbourg, Franţa ori Torino, Italia.

DIICOT a mai reţinut că membrii executanţi se îndreptau spre periferia oraşelor de destinaţie, în locuri cu vegetaţie abundentă, păduri, parcuri, zone industriale, campând în corturi ori dormind direct sub cerul liber, tabăra improvizată fiind denumită codificat "stup", iar după ce erau fixate magazinele de lux ce urmau a fi atacate, erau vizualizate măsurile de protecţie/securitate ale acestora, stabilite posibilităţile de atac, traseele de fugă şi locurile în care vor fi lăsate temporar bunurile sustrase, gropi special săpate pe rutele de fugă, pubele de gunoi manevrate de alţi membri ai grupării, etc.

Procurorii arată că un jaf nu dura mai mult de 60 de secunde şi că o persoană din grup "ţinea de şase", fiind pregătită să creeze diversiune, în sensul aruncării de sticle incendiare (cocktail Molotov), care să distragă atenţia publică şi să facă posibilă scăparea celor implicaţi.

Anchetatorii au reţinut că "prada" era lăsată în locurile stabilite pentru ca, după câteva zile în care membrii rămâneau ascunşi şi aşteptau să vadă reacţiile autorităţilor, să fie recuperată şi transferată persoanei de încredere a liderului, care ulterior era trimisă în ţară pentru a fi valorificată.

DIICOT precizează că în cursul urmăririi penale s-au administrat probatorii care au demonstrat legătura între 29 de infracţiuni, din care 27 infracţiuni de tâlhărie comise în Marea Britanie, Belgia, Italia, Franţa, Germania, Austria, Danemarca şi două infracţiuni de furt calificat comise în Andora şi Marea Britanie.

Conform comunicatului, au fost deferiţi justiţiei Adrian Botez (fost Lazăr), Vasilică Popa (fost Purice), Florin Savu, Andreea Niţă, Gabriela Chirilă, Alexandra Gheorghiu, Adolf Gliga, Cosmin Munteanu, Alexandru Pădurean, Constantin Mihai, Daniel Diţă, Bogdan Movilă, Ionuţ Ispas, Andrei Rusu, Constantin Bostan, Alexandru Martiniuc, Adrian Chindea, Laurenţiu Ursu.

Cauza a fost instrumentată împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale şi Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate.

Procurorii precizează că în cadrul acestei anchete, cu sprijinul Eurojust, s-a semnat un acord de încheiere a unei echipe comune de anchetă (J.I.T.) între România şi Marea Britanie, extins prin act adiţional şi cu Belgia.

În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii.

Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti.