DIICOT: "Trecerea Inspecţiei Judiciare la MJ duce la control politic"

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) critică modificările propuse la legile justiţiei, potrivit unui comunicat de presă.

Conform sursei, ei avertizează că trecerea Inspecţiei Judiciare la Ministerul Justiţiei ar duce la control politic şi este împotriva implicării Ministerului Justiţiei în procesul numirii procurorilor-şefi.

Procurorii DIICOT critică mai multe dintre măsurile propuse de ministrul Justiţiei în proiectul de modificare a legilor justiţiei. Astfel, în ceea ce priveşte trecerea Inspecţiei Judiciare de la CSM în subordinea ministrului Justiţiei, procurorii antimafia spun că o astfel de măsură ar lăsa cale deschisă controlului politic asupra modului în care sunt controlaţi şi supravegheaţi magistraţii din punct de vedere disciplinar, informează sursa.

Controlul politic ar fi posibil, având în vedere că ministrul Justiţiei este membru al Executivului, chiar dacă nu este afiliat din punct de vedere politic, potrivit DIICOT.

Potrivit sursei citate, procurorii propun ca IJ să rămână la CSM, dar cu mai multă indepenenţă în ceea ce priveşte acţiunile întreprinse de inspectorii judiciari. În ceea ce priveşte numirile la vârful sistemului judiciar, DIICOT nu este de acord cu propunerea lui Tudorel Toader ca propunerile să vină din partea Ministerului Justiţiei. Mai mult, DIICOT consideră că propunerile ar trebui să vină de la CSM şi să meargă direct la preşedintele ţării, care nu ar mai avea posibilitatea să refuze propunerile, aşa cum prevede în prezent legislaţia. DIICOT propune o procedură similară şi pentru conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorii antimafia au dat un punct de vedere şi în ceea ce priveşte accesul la Institutul Naţional al Magistraturii - accesul în funcţiile de procuror şi judecător - DIICOT arată că nu este justificată o vârstă minimă de 30 de ani pentru înscrierea la cursurile institutului, în condiţiile în care legislaţia din România permite tinerilor în vârstă de 23 de ani să candideze la funcţia de deputat, se mai arată în comunicat.

Întârzierea unor noi generaţii de magistraţi ar dezechilibra sistemul în următorii ani, mai arată DIICOT.

• Redăm în continuare comunicatul de presă integral al DIICOT:

La solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii de a contribui cu observaţii şi propuneri la Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, proiect transmis de către Ministerul Justiţiei în vederea avizării, Biroul de Informare şi Relaţii Publice din cadrul DIICOT este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

La nivelul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a fost desfăşurat un proces de largă consultare a procurorilor şi elaborare a unui punct de vedere cât mai cuprinzător cu privire la proiectul menţionat.

Considerăm necesar să precizăm că, pe parcursul acestui exerciţiu de consultare şi elaborare a punctului de vedere al procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au fost avute în vedere atât experienţa dobândită prin exercitarea profesiunii de procuror sub imperiul unor mecanisme şi concepţii diferite cu privire la organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar din România, care s-au succedat în ultimii 25 de ani, cât şi reperele majore ale gândirii europene contemporane cu privire la mecanismele sistemelor judiciare.

În legătură cu reperele gândirii europene, ţinem să menţionăm aprofundarea recomandărilor unor organisme internaţionale care, în opinia noastră, nu pot fi ignorate în procesul de reformă a sistemului judiciar din România şi anume, printre altele:

- Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (COMISIA VENETIA);

- Consiliul Consultativ al procurorilor Europeni din cadrul Consiliului Europei;

- Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni din cadrul Consiliului Europei.

În contextul formulării observaţiilor şi propunerilor procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cu privire la proiectul analizat, apreciem ca fiind util de citat şi ilustrativ pentru abordarea la nivelul organismelor de referinţă, paragrafele de mai jos, reprezentând un extras din RAPORTUL COMISIEI VENEŢIA ASUPRA STANDARDELOR EUROPENE CU PRIVIRE LA INDEPENDENŢA SISTEMULUI JUDICIAR: Partea II - PROCURORII, adoptat de COMISIA VENETIA în cadrul celei de-a 85-a Plenare (17-18 Decembrie 2010):

"VI. PERICOLELE DECIZIILOR INCORECTE ŞI ALE INTERFERENŢEI:

20. Interferenţa politică în cadrul urmăririi penale este, probabil, la fel de veche ca şi societatea în sine. În societăţile timpurii, într-adevăr, puterea de urmărire penală ar fi fost, de obicei, în întregime în controlul prinţilor care ar putea să-l folosească pentru a-şi pedepsi duşmanii şi pentru a-i recompensa pe prietenii lor. Istoria oferă multe exemple a folosirii urmăririi penale în scopuri necorespunzătoare sau politice. Nu trebuie să te uiţi mai departe de dinastia Tudor din Anglia sau de Franţa, atât înainte, cât şi în timpul Revoluţiei, precum şi al sistemului sovietic din Europa de Est. Europa modernă occidentală pare să fi evitat în mare măsură problema urmăririi penale abuzive în ultima vreme, dar aceasta se datorează în mare măsură mecanismelor adoptate pentru a se asigura ca nu se exercita o presiune politică improprie asupra urmăririi penale. În statele totalitare sau în dictaturile moderne, urmărirea penală a fost şi continuă să fie folosita ca instrument de represiune şi corupţie. Existenţa controlului democratic nu oferă un răspuns complet la problema influenţei politice asupra urmăririi penale. Tirania majorităţii poate extinde folosirea urmăririi penale ca instrument de opresiune. Majoritatea poate fi supusa manipulării şi pot exista politicieni democraţi sub presiunile populiste cărora se tem să le reziste, mai ales când acestea sunt susţinute de campanii în mass-media.

21. Există două abuzuri diferite, dar legate unul de altul, care pot fi legate de interferenţe politice sau decizii eronate ale acuzării. Prima este promovarea urmăririi penale acolo unde nu ar trebui să existe, fie pentru că nu există dovezi, fie pentru că se bazează pe corupţie sau pe probe false. O a doua, mai insidioasă şi, probabil, mai larg întâlnită, este acolo unde procurorul nu face urmărire penală când aceasta ar trebui să fie făcută. Această problemă este frecvent asociată cu corupţia, dar poate fi de asemenea întâlnită în cazul în care guvernele au legiferat/s-au comportat într-un fel criminal sau corupt sau atunci când interese economice puternice aduc presiuni politice. În principiu, o urmărire penală greşit efectuată poate fi mai dificil de contracarat, deoarece este posibil să fie greu de supus controlului judiciar. Drepturile victimelor de a solicita o revizuire judiciară a cazurilor de neîncepere a urmăririi penale pot şi trebuie dezvoltate pentru a depăşi această problemă. Cu toate acestea, prezentul raport nu va aduce în discuţie detalii referitoare la această problemă.

22. Prin urmare, Comisia se concentrează asupra metodelor de limitare a riscului referitor la influenţa necorespunzătoare, care variază de la a recunoaşte independenţa unui procuror, sub rezerva unor astfel de competenţe de revizuire, inspectarea sau auditarea, după caz, a deciziilor privind interzicerea acuzării în cazuri individuale, la proceduri care necesită să fie furnizate în scris şi făcute astfel de instrucţiuni public. În acest sens, există mecanisme adecvate pentru a asigura coerenţa şi transparenţa procesului decizional si ele sunt de o importanţă deosebită.

46. Comisia observă o tendinţă larg răspândită de a permite o independenţă sporită a ministerului public, în opoziţie cu cea de a-l subordona sau asocia cu executivul ( ...).

Principiul fundamental care trebuie să guverneze sistemul tragerii la răspundere penală într-un stat este acela al independenţei complete a acestuia, principiu mai important decât orice alte consideraţii administrative sau de altă natură. Doar atunci când independenţa sistemului este garantată şi protejată de lege, încrederea publică în sistem va fi dobândită, ceea ce este esenţial în orice societate sănătoasă".

În cursul zilei de astăzi au fost înaintate Consiliului Superior al Magistraturii observaţiile şi propunerile rezultate din consultarea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cu privire la Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.