DIKE-SUPLIMENT DEDICAT ACTIVITĂŢII DE DREPT "Este fără îndoială un eşec faptul că nu a fost soluţionat încă dosarul Revoluţiei"

Reporter: Care sunt plusurile şi minusurile Justiţiei noastre, la 31 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989?

Cătălin Predoiu: Iată titlul unei posibile teze de doctorat! Sintetizând până la limita simplificării, cred că principalul câştig al Justiţiei după Revoluţia din decembrie 1989 este redobândirea independenţei Justiţiei. Justiţia independentă este garanţia respectării drepturilor cetăţenilor, a păstrării echilibrelor din societate şi a păcii sociale, a siguranţei cetăţenilor. Independenţa Justiţiei este cel mai puternic indicator al unei societăţi democratice. Independenţa Justiţiei este una dintre valorile care garantează celelalte valori esenţiale, libertatea şi demnitatea umană.

Sub aspectele ei calitative, Justiţia independentă a evoluat în pas cu evoluţia generală a ţării, accelerată după accederea succesiv în NATO şi UE, trecând prin "bornele" prealabile ale apartenenţei la Consiliul Europei şi intrarea României în sistemul Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg prin aderarea la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Deci, avem aici o relaţie de interdependenţă benefică, apartenenţa României la Occidentul democratic euro - atlantic este o garanţie pentru independenţa Justiţiei, iar independenţa Justiţiei este o condiţie sine qua non a acestei apartenenţe.

Vulnerabilităţile sau minusurile, cum le-aţi numit dumneavoastră, sunt mai degrabă de ordin funcţional, majoritatea sunt indicate corect în Mecanismul de Cooperare şi Verificare, un mecanism destinat rezolvării acestor deficienţe funcţionale şi a combaterii corupţiei, precum şi în Mecanismul Stat de Drept (Rule of Law), recent adoptat la nivelul UE, mecanism pan - european cu mai multe obiective, între care şi cele care ţin de aplicarea regulii de drept şi independenţa Justiţiei.

Aceste vulnerabilităţi, care se cer rezolvate în următoarea perioadă, sunt de ordin instituţional, eficienţa CSM şi a sistemului judiciar în ansamblu, de ordin logistic, infrastructură mobiliară, imobiliară şi informatică, dar şi de resurse umane, faptul că avem prea multe posturi vacante de judecători, procurori şi grefieri, precum şi o lipsă de planificare strategică în domeniul resurselor umane, pe care CSM va trebui să o rezolve în 2021 prin elaborarea unei Strategii a Resurselor Umane pe termen mediu şi lung.

Unele neajunsuri sunt însă provocate din cauze externe justiţiei, cum ar fi calitatea slabă a legislaţiei şi pierderea de "altitudine" la nivelul învăţământului juridic românesc.

Reporter: Care este stadiul dezbaterii privind proiectele de modificare a legilor justiţiei?

Cătălin Predoiu: După cum se cunoaşte, în conformitate cu precizările publice repetate făcute pe parcursul anului în curs, în conformitate cu programul de guvernare al Guvernului PNL condus de Ludovic Orban, adoptat de Parlamentul României, în conformitate cu cerinţele Raportului MCV al Comisiei Europene, rapoartele şi avizele GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia, în conformitate cu numeroase luări de poziţie ale unor asociaţii ale magistraţilor şi a numeroase organizaţii ale societăţii civile, Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică noile proiecte de modificare a legilor justiţiei, în termenul la care se angajase public, septembrie 2020.

Prima etapă s-a încheiat în data de 4.12.2020 (consultare scrisă 5.10. - 2.11.2020; întâlniri 02.11.-04.12.2020), urmând ca la nivelul Ministerului Justiţiei să se facă o analiză a propunerilor şi o revizuire a proiectelor, până la cel târziu 31.01.2020. Au fost primite propuneri de la asociaţii profesionale, instituţii, magistraţi şi societatea civilă/petenţi.

Ulterior, proiectele vor intra în etapa a 2-a, respectiv:

a. Consultare scrisă - data publicării textelor revizuite în urma Etapei 1 de consultare, cel târziu 1.02.2021 - 14.02.2021;

b. Întâlniri - 15.02.2021 - 1.03.2021;

c. Analiza propunerilor, revizuirea proiectelor - 1.03.2021 - 30.03.2021.

După consultarea publică conform planului precizat, Ministerul Justiţiei va sesiza Consiliul Superior al Magistraturii cu proiectele de lege, pentru formularea avizului acestei instituţii, în conformitate cu legea.

Reporter: Cetăţenii au apărat, în stradă, timp de trei ani, independenţa justiţiei şi a magistraţilor. Cu toate acestea, mulţi dintre ei sunt dezamăgiţi de modul în care sunt instrumentate marile dosare - cum ar fi dosarul Revoluţiei, dosarul 13-15 iunie 1990 sau, mai recent, dosarul 10 august. Ce trebuie făcut pentru ca persoanele dezamăgite să redobândească încrederea în actul de justiţie?

Cătălin Predoiu: Cei care au demonstrat pentru independenţa justiţiei au militat implicit şi explicit şi pentru absenţa oricărei imixtiuni a Puterii Executive, din care face parte şi ministrul Justiţiei, în mersul dosarelor judiciare, fie că vorbim de dosare civile sau dosare penale, cu toate fazele acestuia, de la urmărire penală, la faza de judecare şi punere în executare. De aceea, cred că este de înţeles precauţia cu care mă voi pronunţa asupra oricărui dosar.

Nu mai puţin însă, faptul că la 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, Justiţia nu a dezlegat încă dosarul Revoluţiei este fără îndoială un eşec. Care eşec a zdruncinat, într-adevăr, încrederea oamenilor în capacitatea Justiţiei de a rezolva mari dosare cu implicaţii atât de complexe. Există o singură soluţie şi anume aceea ca Justiţia să găsească rapid calea către Adevăr, indiferent care este acesta, şi să aplice exemplar legea.

E valabil şi pentru dosarul 10 August, în cazul căruia, de asemenea, sunt de înţeles nemulţumirile cetăţenilor pentru întârzierea în aducerea Adevărului la Lumina Legii, dar sper că lunile care vor veni vor aduce şi progresul atât de aşteptat în rezolvarea cauzei.

Reporter: Care ar trebui să fie priorităţile legislative în domeniul juridic ale viitorului Parlament? Reformarea autorităţilor constituţionale este o necesitate sau un deziderat?

Cătălin Predoiu: Sunt convins că, în decembrie, momentul alegerilor, după toate estimările, se va instala o majoritate favorabilă justiţiei, favorabilă statului de drept, favorabilă organizării societăţii în condiţiile de respect al legii, iar această majoritate se va construi în jurul Partidului Naţional Liberal.

În acest context, Legile justiţiei, care se află acum în dezbatere publică şi despre care vorbeam supra, sunt prioritare.

În mod normal, pe parcursul anului 2021, pe agenda Parlamentului vor intra şi legile de reformare a Codului Penal şi Codului de procedură penală, care, deşi adoptate în 2010, au fost, reamintesc, copios modificate printr-o lege din 2013 de care toată lumea pare a uita ... codurile plecate din "laboratorul" Ministerului Justiţiei în 2010 nu au mai fost aceleaşi cu cele adoptate de Parlament în acelaşi an, după ce au trecut prin "Comisia (parlamentară) Ponta", iar acestea, la rândul lor, nu au mai rămas aidoma după intervenţia din 2013, promovată, coincidenţă, de guvernul Ponta. În aceste condiţii, apariţia a numeroase decizii ale CCR de sancţionare a unor texte nu ar mai trebui să mire pe atât de mulţi, în orice caz, nu pe cei care au participat la intervenţiile necorelate pe parcursul anilor, adică, cei care, paradoxal, nu de puţine ori au fost cei mai vocali critici ai codurilor. Cât despre deciziile CCR, fără a le contesta autoritatea jurisprudenţială şi implicit normativă, se poate comenta foarte mult, şi nu întotdeauna favorabil.

Şi aceasta este un motiv pentru care mai cred că pot spune că se impune o reformă a CCR. Pentru că uneori, jurisprudenţa recentă a CCR îi ultra-activează competenţele. În optica mea, potrivit Constituţiei, CCR trebuie să se oprească în marginea controlului constituţionalităţii actelor normative cu rang de lege şi a conflictului constituţional. Uneori, jurisprudenţa CCR a trecut din sfera controlului constituţionalităţii legilor şi cea a contenciosului constituţional, în sfera contenciosului administrativ rezervat instanţelor de judecată şi chiar a mers până la a sugera şi chiar impune Parlamentului legiferarea într-un sens sau altul, substituindu-se practic punctual acestuia.

Reporter: Vă mulţumim!