DIKE-SUPLIMENT DEDICAT ACTIVITĂŢII DE DREPT "Mersul economiei depinde foarte mult de rezultatul alegerilor"

Reporter: Ce înseamnă activitatea modernă a unui avocat?

Gabriel Biriş: Avocatura modernă este în special despre lucrul în echipe multidisciplinare care pot asigura asistenţă juridică de calitate în tranzacţii sau speţe complexe. Ţinând cont de complexitatea din ce în ce mai mare a legislaţiei, dar şi a operaţiunilor economice, a devenit practic imposibil pentru un avocat să acopere toate ariile de practică, iar acest lucru a determinat piaţa de avocatură să evolueze în două direcţii principale: case de avocatură de tip one stop shop, cu un număr mare de avocaţi organizaţi în echipe specializate, şi case de avocatură de tip boutique, cu un număr semnificativ mai mic de avocaţi specializaţi, însă pe un domeniu sau industrie.

Reporter: Cun s-a transformat piaţa de avocatură în ultimii 25 de ani?

Gabriel Biriş: Ultimul sfert de secol a adus pentru avocatură aceleaşi lucruri bune sau mai puţin bune pe care le-a adus şi în alte domenii. Avocatura a crescut odată cu ţara, am avut oportunităţi din ce în ce mai multe date de creşterea pieţei. De-a lungul timpului au apărut provocări pe care fiecare le-a gestionat cum a putut mai bine. Am învăţat să folosim tehnologia pentru a ne îmbunătăţi atât activitatea profesională, cât şi managementul ei, am experimentat perioade de boom, dar şi de crize severe. Cei care au reuşit să administreze corect fiecare perioadă au avut de câştigat.

Reporter: Cum trece domeniul juridic prin criza actuală?

Gabriel Biriş: A trebuit să ne adaptăm modul de lucru, atât pentru a reduce riscurile infectării cu SarsCov2, dar şi pentru a reduce stresul indus de teama, atât pentru colegi, cât şi pentru clienţi. Am permis lucrul de acasă încă dinainte de instituirea stării de urgenţă, am mutat discuţiile şi întâlnirile în online. Din fericire, tehnologia ne-a permis să facem faţă fără mari probleme, pe termen scurt. Pe termen lung pot apărea probleme în procesul de training al colegilor noştri mai tineri, nu numai din punct de vedere al abilităţilor tehnice, dar mai ales în ceea ce priveşte dobândirea de soft skills. Sperăm că atât apariţia vaccinurilor, dar şi a unor analize a impactului măsurilor luate de guvernele lumii în ultimul an să ducă la o normalizare rapidă a vieţii, din 2021. Până la urmă, cred că trebuie să realizăm cu toţii că omenirea nu a obţinut ceea ce are astăzi prin distanţare socială...

Noi am luat măsuri pentru a facilita lucrul de acasă, am asigurat curăţirea şi dezinfectarea suplimentară a spaţiilor de birouri, asigurăm măşti de protecţie, separatoare acolo unde este cazul. Am înnoit întregul sistem IT, toţi colegii mei au acum laptop-uri, am crescut capacitatea serverelor pentru a putea face faţă în condiţii de securitate unui număr mai mare de colegi care lucrează de acasă. Am redus toate costurile neesenţiale la minim posibil.

Reporter: Legat de tehnologie, consideraţi că ar putea exista procese online?

Gabriel Biriş: Pare din ce în ce mai probabil, deşi nu îmi doresc asta. Un mix între cele două mi se pare însă că poate fi o soluţie foarte bună, atât pentru reducerea riscurilor medicale, cât şi pentru a creşte eficienta. Sunt termene la care se consumă ore întregi doar pentru o amânare, acestea pot fi uşor înlocuite de şedinţe online. Nu cred, însă, în eficienţa discuţiilor online atunci când se discuta fondul, argumentele părţilor, probele.

Reporter: Cum apreciaţi măsurile luate de Guvern în pandemie?

Gabriel Biriş: Evident, orice poate fi criticat. Trebuie să înţelegem însă că spaţiul de manevră al guvernului a fost extrem de limitat de politicile puternic pro-ciclice din anii anteriori. Criza ne-a surprins, la fel ca în 2008, cu cheltuieli crescute exorbitant în anii de creştere, care creştere s-a bazat în special pe consum (din import) alimentat de creşteri de salarii şi pensii (plătite din împrumuturi), şi nu pe investiţii. Deasemenea, ne-a surprins şi cu venituri fiscale la minime istorice, situaţie datorată atât spulberarii bazei de colectare prin tot felul de scutiri sau tratamente preferenţiale, dar şi lipsei măsurilor de îmbunătăţire a colectării, în special prin informatizarea Ministerului Finanţelor. În acest context, măsurile luate de guvern au fost consistente. Enumer doar câteva: şomaj tehnic, amânare la plata impozitelor şi taxelor fără accesorii, amânarea executărilor silite şi mai apoi simplificarea procedurii de eşalonare, reduceri de impozit pe profit pentru companiile care achită la timp impozitele, scutire de impozit specific pentru HoReCa, dar şi accelerarea plăţii unor restanţe ale statului către companii (concedii medicale, TVA). De remarcat aici extinderea procedurii de rambursare cu control ulterior al TVA, măsură care consider că ar trebui generalizată. Au fost introduse programe de grant-uri şi scheme de garantare a creditelor.

Reporter: Ce alte măsuri guvernamentale ar fi fost oportune în această perioadă?

Gabriel Biriş: Cred că situaţia generată de criză medicală putea fi o bună oportunitate pentru a îngheţa creşterea cheltuielilor cu salariile şi pensiile. Trebuie însă să înţelegem că suntem în an electoral şi, în actuala nebunie populistă, orice măsură în acest sens ar fi fost speculată de oponenţii politici. Vă dau un singur exemplu - creşterea cu 40% a pensiilor de la 1 septembrie. Deşi era evident chiar din 2019 că măsura este complet nesustenabilă, deşi în contextul crizei era cât se poate de clar că implementarea măsurii va duce la retrogradarea ratingului de ţară pentru România, ceea ce ar fi dus probabil la incapacitatea de a ne mai împrumuta la costuri cât de cât rezonabile, creşterea cu "doar" 14% (şi ea foarte periculoasă) a fost prezentată de oponenţii guvernului că o "scădere" de 26% a pensiilor, iar ordonanţa a fost atacată la CCR. Niciunul dintre suporterii creşterii cu 40% nu a indicat însă de unde poate fi finanţată măsura...

Reporter: Ce măsuri fiscale credeţi că ne aşteaptă după această perioadă?

Gabriel Biriş: Evident, mulţi se aşteaptă ca în 2021 să crească unele impozite şi taxe. O astfel de măsură ar fi însă o imensă greşeală, pentru că ar amplifica criza (aşa cum am văzut în 2010) şi nici nu ar rezolva problema deficitului uriaş, de peste 9% din PIB în 2020. În niciun caz un astfel de dezechibru nu poate fi rezolvat prin creşteri de taxe, ci printr-o combinaţie de măsuri, luate simultan, începând chiar din 2021:

i) Legislaţia fiscală trebuie revizuită, eliminate scutirile şi tratamentele preferenţiale. Sarcina fiscală (incluzând aici contribuţiile sociale) trebuie să depindă exclusiv de mărimea venitului (CÂT) şi nu de tipul venitului (CUM). Baza de calcul al contribuţiilor trebuie plafonată la un nivel rezonabil, de maxim trei salarii medii, altfel sistemele bazate pe solidaritate nu au cum să funcţioneze. Eliminarea scutirilor este necesară nu doar pentru refacerea bazei de impunere, ci şi pentru a creşte coeziunea naţiei. Scutirile sunt privilegii, iar pentru privilegiile unora plătesc ceilalţi. Evident, însă, că şi eliminarea privilegiilor poate fi prezentată ca o creştere de taxe...

ii) Administraţia fiscală trebuie informatizată pentru reducerea evaziunii şi creşterea sumelor colectate. Informatizarea trebuie accelerată, la fel ca şi conectarea caselor de marcat, dar mai ales introducerea e-factură şi SAF-T, sisteme fără de care e greu de crezut că putem creşte gradul de colectare;

iii) Creşterea cheltuielilor fixe trebuie stopată rapid, iar ulterior ponderea acestor cheltuieli redusă. Şi aici informatizarea va fi un instrument efficient;

iv) Investiţii publice massive în infrastructură, în special cu fonduri UE.

Am făcut în urmă cu câteva luni o analiză mai largă cu privire la ce ar trebui să urmeze în plan fiscal la noi (http://biris.ro/2020/04/un-posibil-plan-de-redresare-fiscala-prin-noi-insine/)

Reporter: Cum apreciaţi că va evolua economia în următorii ani?

Gabriel Biriş: Depinde foarte mult de rezultatul alegerilor. Este vital pentru România ca trendul actual - din fericire complet diferit de cel pe care România s-a situat din 2017 până în a doua jumătate a lui 2019 - să poată continua după alegeri. Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci România intră într-o fereastră de patru ani fără alegeri în care pot fi făcute multe reforme. Este vital pentru noi să nu ratăm această fereastră de oportunitate, mai ales că ea va fi urmată de o alta tot de patru ani. În opt ani, România poate recupera în mare parte decalajul faţă de restul ţărilor UE, depinde doar de noi şi de ce vor face aleşii noştri.

Reporter: Mulţumesc!