Instituţiile de credit au greşit tactic, indiferent de natura factorilor ce au influenţat activitatea bancară, consideră Valentin Lazea, economist-şef al BNR, dând drept exemplu creditarea excesivă a populaţiei, în ciuda veniturilor reduse ale oamenilor.
Domnia sa a declarat, ieri, prezent la un seminar cu tema "Un nou model bancar, pentru o nouă economie": "Există sărăcie la oraşe. Degeaba există potenţial de creditare, în lipsa unui grup ţintă de consumatori. Venitul disponibil în România este mai mic decât în alte ţări. Părerea mea este că băncile au exagerat cu servirea persoanelor fizice. Românii plătesc cele mai înalte rate bancare din Europa în raport cu veniturile disponibile, cu o medie de aproape 20%".
Recomandările oficialului BNR au vizat orientarea mai pronunţată către finanţarea de proiecte, menţionând domeniul energetic drept exemplu, implicarea în credite punte pentru finanţările cu bani europeni şi dezvoltarea unor nişe care, actualmente, sunt insuficient exploatate, cum ar fi creditele pentru studii şi cele pentru mici reparaţii şi amenajări casnice.
Subliniind faptul că băncile vor trebui să îşi ajusteze preţurile la nivelul veniturilor populaţiei, analistul economic Florin Cîţu a declarat că restructurarea sistemului bancar este imperativă.
Domnia sa a declarat: "Când ridicăm semne de întrebare în jurul creşterii ratei creditelor neperformante, capitalului în scădere, fricii de insolvenţă, intermedierii insuficiente, încrederii scăzute în sistemul bancar şi riscului exorbitant trecut în bilanţ, înseamnă că este nevoie de restructurare". Totodată, analistul economic a adăugat faptul că, pe termen scurt, acesta ar trebui să fie obiectivul principal avut în vedere.
Pe termen lung, Florin Cîţu consideră că este nevoie de crearea unui nou model de guvernanţă şi transformarea sistemului într-unul cu adevărat competitiv şi solid: "Faptul că avem 40 de instituţii prezente pe piaţă nu înseamnă că sistemul este competitiv. Abia când preţurile ar fi dictate de consumatori şi nu de bănci am putea susţine că avem unul competitiv".
• Dan Manolescu: "MFP intenţionează să reducă plafonul maxim de plăţi în numerar între firme de la 10.000 lei pe zi, la 2.000 lei"
Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Dan Manoles-cu, a pus problema implicării şi mai accentuate a instituţiilor financiare în intermedierea relaţiilor comerciale. Făcând referire la OUG 15/1996 modificată de-a lungul timpului, care stabilea diversele obligaţii de plată prin bancă între companii, domnia sa a declarat că MFP intenţionează să reducă plafonul maxim de plăţi în numerar de la 10.000 lei pe zi la 2.000 lei şi să extindă zona de aplicare a acestei limitări. "Pe proiectul de ordonanţă pe care îl avem în vedere sunt supuse acestei reglementări nu doar plăţile către persoane juridice, ci şi plăţi între persoane juridice şi persoane fizice autorizate, persoane care desfăşoară activităţi comerciale, în general", a declarat domnia sa. Motivul principal invocat de MFP pentru propunerea actului normativ îl constituie descurajarea evaziunii fiscale, mai ales în contextul crizei economice, după cum declară Dan Manolescu.