DISPUTELE DIN COALIŢIE DĂUNEAZĂ JUSTIŢIEI Autorităţile de la Bucureşti, somate să pună în executare decizia CEDO în cazul Kovesi

Autorităţile de la Bucureşti nu au implementat dispoziţiile din decizia din 5 mai 2020 a Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul Kovesi, deşi a trecut mai bine de un an de la sentinţa respectivă. Prin decizia pronunţată de CEDO în dosarul nr. 3594/19, magistraţii Curţii au constatat că întregul proces de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a încălcat dreptul acesteia la un proces echitabil şi libertatea de exprimare, consacrate de articolele 6 şi 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În cadrul deciziei, judecătorii europeni au solicitat autorităţilor de la Bucureşti să elimine limitările reglementate cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor şi procurorilor, să înlăture posibilitatea de revocare a procurorilor sau judecătorilor din funcţiile deţinute în magistratură pentru exprimarea unor opinii critice referitoare la aspecte de politici publice de interes pentru sistemul judiciar, să fie reglementat principiul independenţei între principiile care guvernează activitatea procurorilor. De asemenea, în decizia CEDO se spune că ar trebui regândit sistemul de numire/revocare a procurorilor în funcţii de conducere la nivel înalt, inclusiv prin revizuirea dispoziţiilor corespunzătoare din Constituţie, în vederea asigurării condiţiilor pentru un proces de numire/revocare neutru şi obiectiv, prin menţinerea rolului unor autorităţi, cum sunt Preşedintele şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în măsură să contrabalanseze influenţa Ministrului Justiţiei.

Din păcate, deşi a trecut un an, niciuna dintre solicitările incluse în decizia CEDO din cazul Kovesi nu a fost pusă în practică de autorităţile de la Bucureşti. Acest lucru a fost observat încă din a doua jumătate a anului trecut de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, care a sesizat CEDO cu privire la nepunerea în executare a deciziei din cazul Kovesi.

Curtea Europeană, prin intermediul Serviciului de Executare a Hotărârilor CEDO din cadrul Comitetului de Miniştri, a solicitat recent agentului guvernamental al ţării noastre să ofere explicaţii cu privire la nepunerea în executare a deciziei de anul trecut. Oficialii europeni cer autorităţilor naţionale să identifice şi să propună, în cel mai scurt timp, în vederea executării hotărârii CEDO din cauza Kovesi, "măsuri cu caracter general indispensabile pentru o evoluţie pozitivă a statului de drept în România".

Solicitarea respectivă a fost trimisă de ministrul de externe, Bogdan Aurescu, conducerii Parlamentului, iar documentul a fost trimis comisiilor juridice din Senat şi Camera Deputaţilor. Ministrul de Externe cere Parlamentului să îi transmită un răspuns până la data de 21 mai 2021, deoarece cauza Kovesi şi executarea deciziei CEDO din 5 mai 2020 se va afla pe agenda reuniunii Consiliului de Miniştri din 7 - 9 iunie 2021.

• Liberalii aruncă pisica în curtea USRPLUS

Referitor la modificarea cadrului legislativ solicitată de judecătorii europeni, Ioan Cupşa, vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, a declarat pentru ziarul BURSA: "Avem în lucru zeci de modificări ale Codului Penal şi Codului de procedură penală. Sunt lucruri care nu au fost duse încă la bun sfârşit. Pe lângă acestea, avem decizii ale Curţii Constituţionale care vin în valuri şi trebuie să intervenim legislativ de fiecare dată. De asemenea, lucrăm, în cadrul coaliţiei, la pachetul de legi ale justiţiei, de săptămâni bune. Drafturile cu modificările la legile justiţiei pe care discutăm au câteva sute de pagini, ceea ce nu este deloc uşor pentru că trebuie să fim atenţi şi la exprimare, şi la fiecare semn de punctuaţie să fie la locul lui pentru a nu schimba sensul pe care îl dorim în respectivele acte normative. De exemplu, modificările la actul normativ privind Consiliul Superior al Magistraturii au 82 de pagini, la organizarea judiciară avem 90 de pagini de modificări, iar la statutul magistraţilor - 201 pagini. În acest timp, conform deciziei CEDO trebuie să modificăm şi legea Curţii Constituţionale. Toate aceste cerinţe sunt însă pentru viitor. Din păcate, decizia 358 din 30 mai 2018 a CCR, de revocare a doamnei Kovesi, nu mai poate fi modificată".

Cu toate acestea, surse din cadrul PNL susţin că soluţiile privind punerea în executare a dispoziţiilor incluse în decizia CEDO erau incluse în pachetul privind legile justiţiei şi, dacă ar fi fost urmat calendarul iniţial, la sfârşitul lunii mai sau începutul lunii iunie, aceste legi ar fi trecut de votul Parlamentului.

"Din păcate, pachetul legislativ respectiv nu a ajuns încă la Parlament şi, în toată această perioadă, în loc să fie prioritizat acest lucru de către Ministerul Justiţiei, s-a preferat să se stea într-o dispută permanentă cu Consiliul Superior al Magistraturii şi cu opoziţia politică privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţiei. Sperăm că, după ce membrii CSM vor da un aviz cu privire la modificarea legilor justiţiei, pachetul legislativ să fie trimis urgent Parlamentului pentru a implementa nu doar ceea ce scrie în decizia CEDO din cazul Kovesi, ci şi ce scrie în recomandările din Mecanismul de Cooperare şi Verificare, în Opiniile Comisiei de la Veneţia şi în rapoartele GRECO referitor la statul de drept, independenţa justiţiei şi independenţa magistraţilor", ne-au spus sursele citate.

Liberalii susţin, practic, că partenerii de coaliţie au tergiversat întreaga procedură şi că decizia CEDO nu a fost pusă în executare din vina exclusivă a ministrului de resort.

Menţionăm că ministrul de externe a trimis o solicitare asemănătoare şi către Ministerul Justiţiei. Din păcate, ministrului Stelian Ion (USRPLUS) a evitat să ne răspundă cu privire la aspectele menţionate mai sus.

• Forumul Judecătorilor cere depolitizarea CCR

În legătură cu modificarea legislaţiei privind Curtea Constituţională, Asociaţia Forumul Judecătorilor arată că în acest moment procedura conflictului juridic de natură constituţională nu este destinată să pună în discuţie drepturi cu caracter civil, respectiv drepturi civile proprii unei anume persoane şi nici să permită intervenţia terţilor în proces, cu precizarea că recursul individual în faţa instanţei constituţionale nu este prevăzut legislativ. Prin urmare, trebuie reglementată o interdicţie pentru ca procedura conflictului juridic de natură constituţională să nu poată fi transformată într-una de drept comun, interferând competenţei unei instanţe obişnuite de contencios administrativ.

"De asemenea, trebuie reglementată posibilitatea revizuirii unei decizii pronunţate de Curtea Constituţională, dacă s-a constatat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată acestei decizii, iar consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă, precum şi ca urmare a încălcării principiului priorităţii dreptului Uniunii Europene, reglementat de art.148 alin.(2) din Constituţia României, republicată, în cazul în care consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă", se arată într-un document emis de Forumul Judecătorilor.

Membrii asociaţiei mai consideră că se impune revizuirea legislaţiei constituţionale şi infraconstituţionale privind desemnarea judecătorilor Curţii Constituţionale a României şi procedurile aflate în competenţa Curţii.

"Reglementarea unor interdicţii de desemnare ca judecători a persoanelor care au fost membri ai unor partide politice, cu cel puţin 5 ani înainte de desemnare. De asemenea, considerăm că este necesară desemnarea şi de puterea judecătorească a unei părţi a judecătorilor membri ai Curţii Constituţionale, dar şi reglementarea unor condiţii privind candidaţii la selecţie în vederea numirii ca judecători ai Curţii Constituţionale, care ar trebui să fie profesori universitari, cu o carieră prodigioasă, ori magistraţi de carieră, cu o înaltă pregătire profesională. Se poate mări numărul judecătorilor Curţii Constituţionale de la 9 la 15, pentru a permite reprezentarea puterii judecătoreşti, situaţie în care, anumite tipuri de cauze ar putea fi soluţionate în completuri de 7 judecători, ceea ce ar accelera judecata, dat fiind că există întârzieri remarcabile, determinate de supraîncărcarea Curţii Constituţionale. Plenul Curţii Constituţionale ar urma să decidă pentru uniformizarea practicii completurilor de 7 judecători, dar şi în cauze de tipul conflictului juridic de natură constituţională", arată membrii asociaţiei.

Forumul Judecătorilor mai propune introducerea unei interdicţii pentru foştii judecători ai Curţii Constituţionale de a ocupa funcţii politice, cel puţin vreme de 3 ani de la data încetării mandatelor.