DNA A TRIMIS ÎN INSTANŢĂ CAZUL BELINA Dragnea, "avocatul" lui Sevil Shhaideh

Direcţia Naţională Anticorupţie a trimis, miercuri, Tribunalului Bucureşti dosarul Belina, în care pincipalul inculpat este Sevil Shhaideh, apropiata lui Liviu Dragnea, şeful PSD.

Sevil Shhaideh este persoana care în mandatul de premier al lui Victor Ponta a ocupat funcţia de Ministru al Dezvoltării Regionale şi pe aceea de viceprim-ministru, fiind nominalizată la iniţiativa lui Liviu Dragnea.

Acelaşi Liviu Dragnea, care, împreună cu Nicuşor Constantinescu, fostul şef al Consiliului Judeţean Constanţa, a participat în calitate de martor la căsătoria lui Sevil cu Akram Shhaideh, om de afaceri acuzat că a finanţat regimul sirian condus de Bashar al Assad.

Să nu uităm totodată că, după câştigarea alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, Sevil Shhaideh a fost prima propunere pe care Liviu Drag-nea, şeful PSD, a făcut-o pentru funcţia de prim-ministru, dar a fost refuzată de Klaus Iohannis.

Înainte însă de a fi ministru, Sevil a fost secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale. Poziţie din care, conform dosarului întocmit de procurorii DNA, ar fi ajutat, în mod ilegal, ca insula Belina şi o parte din braţul Pavel să treacă din domeniul public al statului în domeniul public şi privat al Consiliului Judeţean Teleorman. Ulterior, aceste bunuri imobile au fost concesionate pentru o perioadă de 10 ani, pentru o chirie totală de 496.000 de lei, societăţii Tel Drum şi unei persoane fizice.

Procurorii DNA susţin că, în anul 2013, pentru realizarea transferului de proprietate a insulei Belina şi braţului Pavel de la statul român la Consiliul Judeţean Teleorman a fost adoptată HG 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziţii legale.

Fiind situate în albia minoră a Dunării, insula Belina şi braţul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii şi al Constituţiei şi nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu judeţean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege.

• "Mini-deltă" pentru Tel Drum

DNA susţine că în perioada 23 septembrie 2013 - decembrie 2013, în calitate de secretar de stat, Sevil Shhaideh practic a iniţiat, a fundamentat şi a prezentat guvernului pentru aprobare un proiect de hotărâre (HG 943/2013). Pe baza acestor acte s-a aprobat transmiterea unor părţi din insula Belina şi Braţul Pavel către domeniul public al judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman. Aceasta, în condiţiile în care Sevil Shhaideh cunoştea că astfel întocmeşte acte care încalcă o serie de dispoziţii legale, respectiv: art.136 alin.3 din Constituţia României, art.3 din Legea apelor 107/1996, art.3 alin.2 din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, anexa 2 din OUG 107/2002 privind înfiinţarea Adminis-traţiei Naţionale "Apele Române", art.38 alin.2, alin.3, art.30 alin.2 şi art.77 din Legea 24/2000 şi art.860 alin.3 teza întâi din Codul civil.

Sevil ar fi întocmit toată documentaţia şi nota de fundamentare, deşi Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei au semnalat că există aspecte de nelegalitate în privinţa aces-tui transfer.

În demersul ei, Shhaideh a fost ajutată de Ionela Stoian, fost director al Direcţiei Juridice din cadrul Ministerului Dezvoltării, care nu a întocmit note referitoare la observaţiile pe care le-au făcut ministerul Justiţiei şi cel al Finanţelor Publice, nu a respectat reglementările privind circuitul de avizare şi a contribuit la crearea unei reprezentări false celor două ministere cu privire la contactele de închiriere deja existente.

Potrivit DNA, anterior acestor demersuri, suprafeţe din insula Belina şi braţul Pavel fuseseră închiriate prin contracte firmei Tel Drum şi unei persoane.

Pentru a nu atrage atenţia Guvernului cu privire la existenţa unor interese ale firmei Tel Drum referitor la insula Belina şi braţul Pavel, au fost obţinute extrase de carte funciară "curate", în care nu apăreau contractele de închiriere având ca părţi Administraţia Apele Române şi firma respectivă. Extrasele au fost obţinute cu sprijinul registratorilor Mariana Sanda Gheorghiu şi Rodica Guşă, la îndemnul lui Ionuţ Gâdea, preşedintele din acel moment al Consiliului Judeţean Teleorman.

În perioada iunie 2013 - septembrie 2013, Ionuţ Gâdea a promovat un proiect de hotărâre privind transferul celor două bunuri imobile în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean. Totodată, el a trimis neoficial către ministerul Dezvoltării documente emanând de la Consiliul Judeţean Teleorman în formă de proiect, unele nesemnate şi în lipsa adoptării unei hotărâri de consiliu judeţean.

În cursul lunii ianuarie 2014, după adoptarea HG 943/2013, în calitate de preşedinte, Ionuţ Gâdea a făcut demersuri pentru încheierea a trei contracte de închiriere între Consiliul Judeţean Teleorman pe de o parte şi societatea Tel Drum şi o altă persoană pe de altă parte. Contractele, având ca obiect părţi din insula Belina şi braţul Pavel al fluviului Dunărea (în suprafaţă totală de 80 ha), au fost încheiate pe o perioadă de 10 ani, fără organizarea unei licitaţii şi fără iniţierea şi parcurgerea procedurii de emitere a unei hotărâri de consiliu judeţean.

DNA a stabilit că prejudiciul în această cauză se ridică la suma totală de 3.734.052 lei.

• După salvarea Rovanei, totul pentru libertatea lui Sevil

În dosarul respectiv, a fost cercetată iniţial şi Rovana Plumb, fost ministru al Mediului la data comiterii faptelor. Procurorii DNA au solicitat Camerei Deputaţilor să încuviinţeze începerea urmăririi penale faţă de parlamentarul PSD şi să îi ridice imunitatea. Din păcate, prin hotărâre adoptată în plen, Camera Deputaţilor a decis, în 17 octombrie 2017, să nu aprobe urmărirea penală a deputatei, şi astfel DNA a fost nevoită să dispună clasarea dosarului faţă de Rovana Plumb. Practic, a fost prima lovitură încasată de premierul social-democrat de atunci, Mihai Tudose, care a spus că nu poate lucra în guvern cu Rovana Plumb şi cu Sevil Shhaideh atât timp cât asupra acestora planează suspiciuni într-un dosar penal şi a cerut demisia lor. Demisie pe care a obţinut-o şi care, ulterior, l-a costat pe Tudose funcţia de prim-minis-tru, acesta plecând din fruntea Executivului, la solicitarea lui Liviu Drag-nea.

Acelaşi Liviu Dragnea, despre care se spune că ar avea legături prin interpuşi cu societatea Tel Drum, care închiriase iniţial insula Belina şi braţul Pavel.

Mai mult, cazul Belina a făcut obiectul unei sesizări înaintate către Curtea Constituţională, în care se spunea că DNA nu poate analiza dacă o hotărâre de guvern este oportună sau nu. În fapt, în faţa CCR s-a pus problema rezolvării unui conflict constituţional între Guvern, Ministerul Public - prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - şi DNA.

Prin decizia 757 din 23 noiembrie 2017, CCR a respins sesizarea Guvernului, considerând că nu există niciun conflict constituţional.

În motivare, la punctul 81, magis-traţii CCR au spus: "Cu privire la critica referitoare la anchetarea oportunităţii/împrejurărilor/circumstanţelor emiterii unei hotărâri de Guvern, este evident că, în privinţa oportunităţii emiterii actului administrativ individual, unitatea de parchet nu are competenţa de a începe urmărirea penală, însă are competenţa de a cerceta faptele de natură penală săvârşite în legătură cu emiterea acestuia. Astfel, Curtea constată că nu există nici un mecanism de control al oportunităţii emiterii actului administrativ. Prin urmare, dacă legea permite realizarea unei anumite operaţiuni administrative, în sensul în care o lasă în marja de apreciere a organului administrativ, nu poate fi pusă în discuţie cenzurarea oportunităţii aprecierii acestuia din urmă. Având în vedere cele de mai sus, Curtea reţine că revine instanţei judecătoreşti competenţa de a verifica dacă acuzaţia în materie penală vizează acte/fapte care ţin de oportunitatea ori împrejurările şi circumstanţele emiterii actului administrativ individual".

Cu alte cuvinte, CCR spune clar că DNA poate cerceta faptele de natură penală care au dus la emiterea unui act administrativ, adică a HG 943/2013 privind insula Belina şi braţul Pavel, exact ceea ce au făcut procurorii în cazurile Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb, ultimul stopat din păcate de coaliţia majoritară PSD-ALDE din Camera Deputaţilor.

Şi pentru că nu putea să îşi lase protejata să înfrunte procesul penal pe care DNA l-a început, miercuri, la Tribunalul Bucureşti împotriva lui Sevil Shhaideh, şeful PSD Liviu Dragnea a decis că trebuie modificate toate textele legilor care ar fi fost încălcate de fostul secretar de stat la Ministerul Dezvoltării.

Astfel că Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au convocat o sesiune extraordinară în care vor fi modificate, în perioada 2 iulie-19 iulie, mai multe acte normative. Printre acestea se numără şi Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, Legea 24/2000, Legea apelor 107/1996, Codul civil şi Codul Penal - cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu.

Dacă legile vor fi modificate în această vară şi vor fi promulgate, Sevil Shhaideh va scăpa definitiv de acuzaţiile pe care DNA le-a formulat la adresa ei în dosarul Belina.

"Operaţiunea de albire" a cercetaţilor penali din PSD a început. Cine urmează după Liviu Dragnea şi Sevil Shhaideh?