DNA cere anularea deciziei magistraţilor în cazul Rarinca

Direcţia Naţională Anticorupţie cere anularea deciziei magistraţilor în controversatul caz al Marianei Rarinca, femeia acuzată de şantaj de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, informează Ştirile TVR.

Potrivit sursei citate, procurorii au formulat o cale extraordinară de atac, contestaţia în anulare, pe motiv de incompatibilitate. Ei susţin că unul dintre membrii completului care a decis achitarea Marianei Rarinca era incompatibil. Este vorba de judecătoarea Risantea Găgescu.

Anul trecut, judecătoarea Risantea Găgescu a candidat pentru un post la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a fost respinsă de o comisie de la CSM din care făcea parte şi şefa Înaltei Curţi, Livia Stanciu, relatează Ştirile TVR.

În cadrul acelui interviu, cele două judecătoare au avut un schimb dur de opinii juridice, după ce judecătoarea candidată Risantea Găgescu a afirmat că nu se oboseşte să facă cercetare judecătorească şi să administreze probe şi că mai bine achită un inculpat dacă nu este sută la sută sigură de vinovăţia lui.

Săptămâna trecută, un complet de la Curtea de Apel Bucureşti, format din judecătorii Risantea Găgescu şi Damian Dolache, a decis definitiv achitarea Marianei Rarinca, femeia din Galaţi acuzată că ar fi şantajat-o pe Livia Doina Stanciu. Curtea de Apel a admis apelul femeii, după ce aceasta fusese condamnată în decembrie 2014 de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare.

Mariana Rarinca a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pe 1 iulie 2014, ea fiind acuzată că a şantajat-o pe Livia Stanciu, preşedintele ICCJ.

În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în perioada august/septembrie 2013 - 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a ameninţat-o pe Livia Stanciu, cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromiţătoare pentru aceasta şi pentru soţul acesteia.

Potrivit DNA, în schimbul nedivulgarii către presă a acestor informaţii, presupus compromiţătoare, Mariana Rarinca i-a pretins şefei ICCJ suma de 20.000 de euro.

"Ameninţările cu divulgarea către presă a unor informaţii presupus compromiţătoare la adresa persoanei vătămate, respectiv cererea de a-i da 20.000 de euro drept compensaţie pentru «datorii» plătite de inculpată în numele soţului persoanei vătămate, au fost transmise unei rude de-a acesteia. În perioada aprilie 2014 - 3 iunie 2014, persoana vătămată a primit ameninţări prin intermediul unei convorbiri telefonice şi prin mesaje tip SMS. Inculpata a ameninţat-o pe persoanaă vătămată cu divulgarea către presă (un post important de televiziune) a unor date compromiţătoare despre persoana vătămată şi familia acesteia", arăta DNA la 1 iulie.

Procurorii mai susţineau că faptele pe care femeia intenţiona să le divulge cu privire la Livia Stanciu şi la membrii familiei acesteia sunt imaginare, întrucât nici şefa ICCJ, nici soţul acesteia nu au avut şi nu au vreo datorie faţă de Mariana Rarinca.

Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu i-a cerut marţi într-o scrisoare deschisă preşedintelui Iohannis să le înlăture "prin demitere ori demisie" pe şefa DNA, Laura Kovesi, şi şefa Înaltei Curţi, Livia Stanciu.Tăriceanu o acuză pe şefa DNA că a arestat-o preventiv pe nedrept pe Mariana Rarinca în urma unui "denunţ calomnios" al Liviei Stanciu, pentru ca ulterior să fie declarată nevinovată de instanţele de judecată.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Livia Stanciu a declarat joi, reacţionând la solicitarea de demisie făcută de preşedintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu, că nu există niciun motiv să demisioneze. Şefa ICCJ precizat că a fost sesizată Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă, prin declaraţiile sale, Tăriceanu a adus atingeri independenţei sistemului judiciar.

De asemenea, liberalii au lansat şi o petiţie pentru demiterea lui Tăriceanu, invocând şi această intervenţie.

Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis joi o scrisoare preşedintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu în care îi atrage atenţia că preşedintele ţării nu dispune de competenţele constituţionale sau legale de a înlătura din funcţie preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau procurorul-şef al Direcţiei Naţionle Anticorupţie, adăugând că, în ceea ce priveşte solicitarea de îndepărtare prin demisie, acesta din urmă este un act unilateral.

În ceea ce priveşte cazul Marianei Rarinca, femeia arestată preventiv în urma unui denunţ de şantaj depus de preşedinta ICCJ Liviz Stanciu, Iohannis îl sfătuieşte pe Tăriceanu să se adreseze, în măsura în care consideră necesar, Consiliului Superior al Magistraturii, acesta fiind singura autoritate publică care are competenţa să se pronunţe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a procurorilor.