DNA cere încuviinţarea urmăririi penale pentru fostul ministru Sebastian Vlădescu

• Procurorii susţin că Sebastian Vlădescu ar fi luat mită 1 milion de euro l Ionuţ Costea şi Cristian Boureanu - urmăriţi penal în acelaşi dosar

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut, ieri, încuviinţarea urmăririi penale faţă de Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor.

Potrivit unui comunicat de presă al DNA, procurorul-şef Laura Codruţa Kovesi a transmis procurorului general al PÎCCJ referatul cauzei, în vederea sesizării preşedintelui României, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Sebastian Vlădescu, la data faptelor ministru al Finanţelor Publice, faţă de care există indicii că ar fi săvârşit două infracţiuni de luare de mită.

În acelaşi dosar penal, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Ionuţ Costea, cumnat al lui Mircea Geoană, fost angajat al Ministerului Finanţelor, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită; Mihaela Mititelu, la data faptelor persoană apropiată de conducerea CN CFR, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită; Cristian Boureanu, la data faptelor deputat în Parlamentul României, pentru infracţiunea de trafic de influenţă; Constantin Dascălu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

Procurorii susţin că infracţiunile de corupţie care fac obiectul cauzei au fost comise în legătură cu încheierea şi executarea contractelor de reabilitare a liniei ferate Bucureşti - Constanţa, precum şi cu recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) restante, pentru lucrări de reabilitare efectuate la o altă linie de cale ferată.

Procurorii nu au menţionat în comunicatul de presă care este numele companiei care ar fi dat mita. Presa susţine că ar fi vorba despre asocierea de firme Swietelsky - Wiebe - Takenaka, care a fost constructorul lucrărilor.

Procurorii DNA menţionează: "În perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra aces-tora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie.

Banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania CN CFR)".

Conform DNA, în perioada 2005-2014, în contextul participării companiei străine la licitaţia organizată de CNCFR pentru reabilitarea liniei Bucureşti - Constanţa, reprezentanţii acesteia au convenit cu Vlădescu Sebastian, Costea Mircea-Ionuţ (fost angajat al Ministerului Finanţelor) şi Mititelu Mihaela (persoană apropiată de conducerea CNCFR), să le plătească eşalonat un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român. În schimb, cei trei se angajau, potrivit DNA, să facă demersuri, astfel încât să fie asigurată finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului şi pentru ca, ulterior, plăţile pentru lucrări să fie făcute la timp.

DNA apreciază: "Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină şi au ajuns la Vlădescu Sebastian, Costea Mircea Ionuţ şi Mititelu Mihaela. În circuitul fictiv a fost interpusă o societate de avocatură, mai multe firme afiliate acesteia şi o serie de societăţi controlate de cei trei, fiind încheiate mai multe contracte fictive.

Concret, din cercetările efectuate a rezultat că, în perioada 2008-2009, în baza acestei înţelegeri, fostul ministru al finanţelor, cu sprijinul inculpaţilor Costea Mircea Ionuţ şi Mititelu Mihaela ar fi primit, în conturile bancare ale unor firme deţinute sau controlate de către persoane apropiate, suma de aproximativ 1 milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul pretins), transferurile fiind justificate prin contracte fictive.

În perioada 2006-2014, conform aceleiaşi înţelegeri, inculpatul Costea Mircea Ionuţ a primit sume de bani totalizând aproximativ 4,5 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deţinute sau controlate de către persoane apropiate, a beneficiat de decontarea contravalorii serviciilor turistice efectuate de el şi membrii familiei în perioada 2008-2014, a primit folosinţa unui autoturism de lux, i s-a plătit aportul la majorarea capitalului unei firme. Inculpata Mititelu Mihaela a primit sume de bani totalizând aproximativ 3 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deţinute sau controlate de către ea sau persoane apropiate".

Procurorii mai spun că, în cursul anului 2009, pe fondul schimbărilor politice ca urmare a alegerilor parlamentare din anul anterior şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii aceleiaşi societăţi au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român în baza aceloraşi contracte de reabilitare a căii ferate, către Vlădescu Sebastian, către Constantin Dascălu (secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada ianuarie 2009 - octombrie 2010) şi către Cristian Boureanu (deputat în Parlamentul României).

Astfel, DNA arată că, în perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010, Vlădescu Sebastian şi Dascălu Constantin, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, au acceptat promisiunea remiterii unor sume de câte 2 milioane de euro de la reprezentantul în România al companiei străine, pentru ca să îşi îndeplineas-că atribuţiile de serviciu într-un mod care să asigure, pe de o parte, finanţarea şi plata lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti-Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea şi plata efectivă a TVA restantă de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina.

La rândul său, în anul 2009, Bourea-nu Cristian, deputat în Parlamentul României, a acceptat, potrivit DNA, promisiunea de a primi alte 2 milioane de euro pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi exercite influenţa asupra lui Vlădescu Sebastian, precum şi asupra conducerii Ministerului Transporturilor, în beneficiul companiei străine.

DNA precizează: "Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un nou circuit fictiv, conceput pe cinci niveluri, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină şi au ajuns la persoa-nele sus-menţionate. În circuitul fictiv au fost interpuse mai multe firme cu sedii sociale în paradisuri fiscale care aveau conturi deschise la bănci din Cipru şi Elveţia, prin care au tranzitat banii. În final, banii au ajuns în societăţi indicate de destinatarii sumelor, fie au fost retraşi în numerar, fiind transportaţi şi predaţi în România persoanelor mai sus indicate, implicate în înţelegerea iniţială.

Din suma de 2 milioane de euro pretinsă, Vlădescu Sebastian a primit, în perioada noiembrie 2011-septembrie 2013, suma de 65.000 de euro, sub forma finanţării activităţii unei companii offshore unde avea calitatea de asociat.

La rândul său, inculpatul Dascălu Constantin, în decembrie 2010 şi mai 2011, a primit suma totală de 1.114.000 de euro în conturile bancare ale unor firme situate într-un paradis fiscal controlate de persoane apropiate.

În perioada 2010-2017, inculpatul Boureanu Cristian a primit aproximativ 2,2 milioane de euro (din care 1.053.500 euro în numerar, iar restul sub forma altor beneficii materiale, respectiv plata unor servicii turistice, plata aportului la capitalul a două firme la care era asociat şi alte plăţi solicitate de către acesta)".

La data de 17 aprilie 2018, inculpaţilor Dascălu Constantin, Boureanu Cris-tian, Costea Mircea-Ionuţ şi Mititelu Mihaela li s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Faţă de cei patru inculpaţi s-au stabilit următoarele cauţiuni, după cum urmează: Ionuţ Costea - 1.500.000 euro, Mihaela Mititelu - 1 milion de euro, Constantin Dascălu - 500.000 euro, Cristian Boureanu - 200.000 euro. Cei patru au 10 zile la dispoziţie ca să achite sumele pentru cauţiune. Dacă plata nu se realizează, aceştia riscă arestarea preventivă.