DNA se înfige mai adânc în Hidroelectrica

Procurorii anticorupţie au dat iama, în sfârşit, şi în Hidroelectrica, la o distanţă de doi-trei ani de la primirea mai multor sesizări şi plângerilor penale, după cum ne-au declarat surse apropiate situaţiei, care cataloghează drept surprinzătoare alegerea anchetatorilor de a începe cu "mărunţişuri", în condiţiile în care nu s-a lămurit situaţia adevăraţilor artizani ai contractelor cu "băieţii deştepţi" şi a retehnologizării hidrocentralei Porţile de Fier.

Ieri, procurorii DNA Piteşti au efectuat percheziţii în şapte locaţii, surse din Hidroelectrica declarându-ne că acţiunea a vizat foşti şi actuali angajaţi de la sucursala Argeş, faptele cercetate petrecându-se în perioada 2011-2012.

Sursele noastre afirmă că responsabilii cu selectarea câştigătorilor licitaţiilor pentru diverse lucrări au atribuit contracte la suprapreţ firmelor pe care le administrau prin intermediul unor rude sau prieteni şi ne-au spus că se aşteaptă la percheziţii în aproape toate sucursalele Hidroelectrica, întrucât Argeşul nu este un caz singular. "Contractele cu probleme au fost semnalate organelor competente începând din 2012, după ce societatea a intrat în insolvenţă", ne-au mai declarat sursele citate.

Procurorii DNA Piteşti au percheziţionat sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş din cadrul Hidroelectrica SA, Filiala pentru Reparaţii şi Servicii Hidroserv Curtea de Argeş SA, precum şi Centrala Hidroenergetică CHE Noapteş. De asemenea, au avut loc percheziţii la locuinţa lui Octavian Florian Oprea, director adjunct al Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş în perioada martie - iulie 2011, şi a mamei acestuia, Filoftia Oprea.

Anchetatorii au verificat şi locuinţa lui Ştefan Vulparu, inginer în cadrul Serviciului Tehnic al Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş la data faptelor şi asociat în cadrul SC Asnet Telecom SRL, societate pe care, în fapt, o controla, precum şi la locuinţa lui Florin Nicolae Stoian, asociat în aceeaşi firmă, conform Mediafax.

În martie 2013, DNA a anunţat că a dat curs sesizărilor primului ministru Victor Ponta, dar şi rapoartelor transmise de Corpul de control al ministerelor privind ilegalităţile din companiile de stat şi a dispus începerea urmăririi penale în 21 de cauze, informează un comunicat de presă.

La vremea respectivă, premierul Victor Ponta a dat publicităţii un raport despre ilegalităţile de la Hidroelectrica, dar DNA nu a precizat în comunicat dacă urmărirea penală se referă numai la cazul Hidroelectrica.

Instituţia a menţionat că durata de soluţionare a acestor dosare este dată de complexitatea cauzelor, de specificul infracţiunilor investigate şi de necesitatea de a administra probe precum constatările tehnico - ştiinţifice sau expertizele de specialitate, cu respectarea tuturor garanţiilor procedurale.

Un an mai târziu însă, procurorii DNA au trimis în judecată opt persoane, printre care directorul Hidroelectrica-Sucursala Porţile de Fier, viceprimarul din Drobeta Turnu Severin şi un director de la Cadastru, cu toţii acuzaţi de abuz în serviciu, potrivit unui comunicat remis redacţiei la vremea respectivă.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova i-au trimis în judecată pe: Nicolae Iancu, registrator şef la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mehedinţi, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată; Delia Tudoroniu, acuzată de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată; Mircea Sevastian Grosu, viceprimar al municipiului Drobeta Turnu Severin, la data faptelor, "în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (2 acte materiale)"; Nelu Eugen Spătaru, director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mehedinţi, "la data faptelor, în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (2 acte materiale)"; George Răducu Laciu, şef Serviciu patrimoniu în cadrul S.C. HidroeIectrica S.A. - Sucursala Porţile de Fier, "la data faptelor, în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată"; Ion Marian Stoichescu, persoană fizică autorizată să întocmească documentaţii cadastrale, "în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată"; Teodor Pavelescu, director general la Hidroelectrica Sucursala Porţile de Fier, "la data faptelor, în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea infracţiunilor concurente de: participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată şi instigare la abuz în serviciu în formă calificată" şi, de asemenea, Ilinca Marta, notar public, "în sarcina căreia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de spălare de bani".

Potrivit comunicatului DNA, în cursul lunii noiembrie 2010, Tudoroniu Delia a solicitat Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mehedinţi majorarea suprafeţei de teren, deţinută cu titlu legal, de 300 m.p. până la 34.121 m.p., determinându-l totodată pe Iancu Nicolae să emită în mod nelegal, încheierea de Carte funciară nr. 24513 din 22.11.2010. Prin aceste acţiuni, s-a urmărit obţinerea pentru sine, dar şi pentru Grosu Mircea Sevastian, viceprimar al municipiului Drobeta Turnu Severin şi Spătaru Nelu Eugen, director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mehedinţi, a suprafeţei de teren respective. "În vederea obţinerii aceleiaşi finalităţi, Grosu Mircea Sevastian l-a determinat pe Pavelescu Teodor să ateste, prin ştampila Hidroelectrica SA că vecinătăţile indicate în cuprinsul procesului-verbal, folosit la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mehedinţi pentru emiterea încheierii nr. 24513/22.11.2010, sunt reale şi că este de acord cu acestea", au arătat procurorii.

În primăvara anului trecut, Mihai David, fost director general al Hidroelectrica, a poposit, pentru câteva ore bune în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Bucureşti, fără a da declaraţii presei. Surse apropiate situaţiei au declarat, la vremea respectivă, pentru ziarul BURSA, că Mihai David a fost chemat la DNA în urma sesizărilor făcute de Corpul de Control al Guvernului, privind activitatea Hidroelectrica.

• Ponta a arătat cu degetul la foşti miniştri PDL şi fosta conducere a Hidroelectrica

Raportul Corpului de Control al premierului, dat publicităţii în 2013, arată că oficialii Ministerului Economiei şi managerii Hidroelectrica au provocat, în perioada 2009 - 2011, pierderi de peste jumătate de miliard de lei, pentru care vor răspunde în faţa legii. Foştii miniştri ai Economiei (Adriean Videanu şi Ion Ariton), foştii secretari de stat în Ministerul Economiei (Tudor Şerban şi Claudiu Stafie), dar şi foşti directori ai Hidroelectrica (Traian Oprea, Mihai David şi Constantin Trihenea) sunt acuzaţi, în acest raport, de posibile fapte de natură penală (abuz în serviciu contra intereselor publice) şi intervenţia ilegală în contractele Hidroelectrica.

Potrivit raportului, în perioada 2009 - 2011, Hidroelectrica a achiziţionat de la alţi producători, în baza unor contracte bilaterale, peste 7,8 milioane MWh. Hidrolectrica a înregistrat pierderi totale de 553,1 milioane lei, în 2009-2011, din cauza diferenţei dintre preţul de vânzare a energiei electrice şi cel la care compania a cumpărat la rândul ei electricitate prin contracte bilaterale, la intervenţia ilegală a conducerii Ministerului Economiei. Pierderea a fost atenuată de profitul în valoare de 108,9 milioane lei obţinut de societate din vânzarea cantităţilor de energie electrică achiziţionate de pe celelalte pieţe de energie, conform sursei citate.

Raportul indică şi faptul că pierderea înregistrată de Hidroelectrica din vânzarea întregii cantităţi de energie electrică ce a fost achiziţionată în perioada 2009 - 2011 de pe toate pieţele de energie (10.455.850 MWh), a fost în cuantum de 444,2 milioane lei.

Mihai David a fost numit director general al Hidroelectrica pe 1 iulie 2009, în timpul guvernării PDL-PSD. Domnia sa a deţinut această funcţie până în ianuarie 2011. În decembrie 2009, Mihai David a prelungit până în 2018 o serie de contracte cu celebrii "băieţii deştepţi" din energie. Contractele au fost denunţate de Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, în vara anului 2012, după intrarea în insolvenţă a societăţii.

La începutul lunii iulie a acestui an, procurorii anticorupţie din Braşov au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a lui Mihai David şi a Siminei Costan - administratorii Bepco, compania producătoare de agent termic pentru braşoveni. Cei doi sunt acuzaţi de infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

Din ordonanţele de reţinere întocmite de procurori a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora, în perioada 2010-2012, inculpatul Scripcaru George, în calitate de primar al Municipiului Braşov, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii Costan Simina, David Mihai Ciprian şi o altă persoană, a acţionat pentru obţinerea de foloase necuvenite (sume de bani şi bunuri) prin preluarea activelor, licenţelor şi activităţii CET SA de către o societate comercială administrată de aceştia din urmă, înfiinţată în acest scop şi care nu dispunea de experienţă în domeniu. Concret, în urma demersurilor întreprinse, inculpatul Scripcaru George şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu şi a determinat alţi funcţionari publici din cadrul Consiliului Local Braşov, precum şi din cadrul societăţilor deţinute de acesta, SC CET SA şi SC Tetkron SRL, să îşi îndeplinească de asemenea defectuos atribuţiile de serviciu, consecinţa fiind adoptarea unor hotărâri şi semnarea unor contracte prin care bunurile acestor două societăţi au trecut în patrimoniul firmei administrate de ceilalţi doi suspecţi, subevaluate sau chiar cu titlu gratuit, precizează DNA.

Mihai David şi Simina Costan au fost eliberaţi, alături de primarul Scripcaru, după arestul de 24 de ore, aceştia urmând să fie cercetaţi sub control judiciar.

Procurorii susţin că, în perioada 2011-2012, a fost achiziţionată, în mod nelegal, energie termică produsă de firma privată, peste necesarul populaţiei. Consecinţa a fost prejudicierea Primăriei Braşov cu suma de 24.415.199 lei, care reprezintă totodată un folos necuvenit pentru societatea respectivă, conform DNA.

• Traian Oprea - număr record de dosare

Un alt fost director general al Hidroelectrica, Traian Oprea, s-a "umplut" de dosare penale, alături de Eugen Pena - alt conducător celebru al companiei. Cea mai recentă sentinţă, care nu este definitivă, este condamnarea lui Oprea din iunie 2013 la nouă ani de închisoare în aşa-numitul "dosar al prizelor Siemens". Traian Oprea a fost trimis în judecată, în urmă cu nouă ani ani, împreună cu alţi patru foşti directori din Hidroelectrica, deoarece compania producătoare de energie a achiziţionat, în 2004, fără licitaţie, produse sub sigla Siemens, contrafăcute, la preţuri de zeci de ori mai mari decât nivelul pieţei. În calitate de director general, domnul Oprea a semnat contractele de vânzare directă a energiei către celebrii "băieţi deştepţi", despre care administratorul judiciar al Hidroelectrica, Euro Insol, susţine că au păgubit societatea cu circa un miliard de euro.

În decizia Tribunalului se arată: "Inculpatul Oprea Traian este condamnat la pedeapsa de 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. Instanţa condamnă pe inculpatul Asan George Lavinius (n.r. fost director Hidroelectrica) la pedeapsa de 7 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată".

• DIICOT încă mai coace dosarele Hidroelectrica

În aprilie 2014, ziarul BURSA a relatat că Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) investighează modul în care Hidroelectrica a încredinţat direct şi în care a derulat ample lucrări de retehnologizare pentru centralele Porţile de Fier I, Porţile de Fier II şi Olt, potrivit unor surse din companie.

Persoanele cercetate ar fi foşti directori din Hidroelectrica, dar şi factori de decizie din Ministerul Economiei, lucrările fiind realizate începând din anul 2000.

Surse apropiate situaţiei ne-au spus acum că DIICOT-ul era aproape de finalizarea investigaţiei încă de pe vremea în care era condus de Codruţ Olaru, respectiv la intrarea Hidroelectrica în insolvenţă, în 2012. Sursele noastre susţin că DIICOT-ul a solicitat documente de la Hidroelectrica şi în 2013, şi în 2014 şi nici până acum nu şi-a formulat oficial acuzaţiile în dosar.

Retehnologizarea de la Porţile de Fier I a fost încredinţată direct, în 1997, firmei elveţiene Sulzer Hydro, de către guvernul Ciorbea.

La acea vreme, ministru al Economiei era Călin Popescu Tăriceanu, iar presa centrală a relatat atunci că domnia sa a avut iniţiativa acestor investiţii. Ulterior, Sulzer Hydro a fost absorbită de VA TECH. Valoarea lucrărilor iniţiale a fost de 160 milioane de dolari, dar în anii care au urmat sumele alocate au crescut considerabil.

În noiembrie 2000, VA TECH Hydro a lansat oferta pentru retehnologizarea hidrocentralei Porţile de Fier II, contra sumei de 98 de milioane de euro. Contractul cu VA TECH a fost semnat în noiembrie 2001, la un preţ de 122 de milioane de euro.

VA TECH Hydro a mai câştigat în 2003 şi contracte de zeci de milioane de euro pentru creşterea gradului de siguranţă în funcţionare şi modernizare la centralele hidroelectrice Olt-Inferior.

Un oficial al DIICOT, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, ne-a declarat, anul trecut, că şapte persoane sunt suspecte într-un dosar în care este investigat un prejudiciu de 180 milioane euro adus producătorului de energie Hidroelectrica. Cei şapte sunt suspectaţi şi de infracţiunea de abuz în serviciu, a mai precizat reprezentantul DIICOT, care a subliniat că este vorba de contracte cu firme favorizate de fosta conducere a întreprinderii.

Tot anul trecut, un alt reprezentant al DIICOT ne-a declarat că, printre cei 7, au fost puşi sub învinuire şi doi foşti directori ai Hidroelectrica, Eugen Pena şi Traian Oprea, după ce procurorii DIICOT au verificat activitatea companiei din 2000 până în prezent. El ne-a explicat că dosarul vizează retehnologizarea hidrocentralei Porţile de Fier I.

Retehnologizările la suprapreţ sunt menţionate şi în raportul Euro Insol asupra cauzelor insolvenţei Hidroelectrica. În 2013, Remus Borza, partener în cadrul Euro Insol (administratorul judiciar al Hidroelectrica), a declarat: "Timp de 15 ani, toate retehnologizările mari la Hidroelectrica s-au dat cu încredinţare directă şi aceluiaşi consorţiu de firme Voith - Andritz (n.r. actuala denumire a VA TECH). N-or fi singurii pe lumea asta pricepuţi la retehnologizări. Să-i lăsăm şi pe alţii să se afirme".

Borza a mai spus că prin denunţarea actelor adiţionale pentru retehnologizarea centralei Gogoşu, semnate cu consorţiul sus-menţionat, urmăreşte realizarea lucrărilor, la preţuri competitive, obţinute prin licitaţie publică deschisă.

Şi fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost condamnat, în aprilie 2014, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul Hidroelectrica, decizia nefiind definitivă. El îşi execută acum anii de închisoare în dosarul privatizărilor strategice din energie.

În dosarul Hidroelectrica, cei trei judecători de la instanţa supremă au decis achitarea lui Codruţ Şereş pentru constituire de grup infracţional organizat şi condamnarea fostului ministru la patru ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea dreptului de a exercita funcţii publice pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată. Decizia a fost luată cu opinie majoritară, respectiv doi din cei trei judecători au hotărât condamnarea lui Şereş pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, în vreme ce un al treilea judecător a hotărât condamnarea acestuia pentru fapta de favorizare a infractorului.

Şi foştii şefi din Hidroelectrica Eugen Pena, Victoria Geormăneanu, George Asan, Nicolae Opriş, Traian Oprea şi Georgeta Iosif au fost achitaţi pentru constituire de grup infracţional organizat.

În cazul acuzaţiei de abuz în serviciul în formă calificată, instanţa a dispus condamnarea lui Eugen Pena, Traian Oprea şi George Asan la cinci ani de închisoare cu executare şi trei ani interdicţie de a ocupa funcţii publice, iar a lui Nicolae Opriş la patru ani de închisoare cu executare şi doi ani interdicţie de a ocupa funcţii publice.

Totodată, Victoria Geormăneanu şi Georgeta Iosif au fost condamnate la patru de închisoare cu suspendare, cu termene de încercare de şapte şi, respectiv, şase ani.

Judecătorii au menţinut sechestrele asigurătorii puse în timpul urmăririi penale pe bunurile acestora.

Fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în septembrie 2011, pentru că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari. În rechizitoriul trimis instanţei, procurorii DIICOT l-au acuzat pe Codruţ Şereş de complot şi subminarea economiei naţionale.

Potrivit probelor din dosar, Eugen Pena a iniţiat şi a constituit o asociere infracţională, împreună cu Traian Oprea, Victoria Geormăneanu, George Lavinius Asan, Nicolae Opriş şi Georgeta Iosif şi au desfăşurat activităţi infracţionale care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societăţii şi bugetului consolidat al statului. Activitatea infracţională a vizat modalitatea de contractare a cantităţilor de energie electrică rezultate din producţia proprie şi din achiziţiile de la alţi producători, în condiţii total nefavorabile societăţii şi a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional - ramură strategică a economiei naţionale, aspect de natură să submineze economia naţională.

În cazul lui Codruţ Sereş, anchetatorii au stabilit că, în calitate de ministru al Economiei şi Comerţului, a sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin nedenunţarea şi omisiunea sesizării organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunoştinţă prin natura funcţiei deţinute, a dispus efectuarea de modificări asupra materialul realizat de Corpul de Control şi nu a luat măsurile care se impuneau pentru ca activitatea SC Hidroelectrica S.A. să se deruleze în mod legal. În acest fel, acuzaţii ar fi pus în pericol Sistemul Energetic Naţional şi ar fi cauzat un prejudiciu în sumă de aproximativ 5.400 miliarde de lei vechi, echivalentul a 165 milioane de dolari, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei. Procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe mai multor autoturisme, locuinţe şi terenuri, precum şi pe sume de bani aparţinând inculpaţilor, în valoare totală de aproximativ şase milioane de lei, 400.000 de euro şi 200.000 de dolari, măsura fiind luată pentru acoperirea prejudiciului.