Doar una din cinci măşti asigură protecţia copiilor împotriva SARS-Cov-2

Asociaţia Pro Consumatori, organizaţie de utilitate publică, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor (BEUC), cu o activitate neîntreruptă de peste 30 de ani în domeniul apărării drepturilor şi intereselor economice ale consumatorilor, a analizat 25 de mărci de măşti de protecţie respiratorie pentru copii, produse achiziţionate din structuri comerciale diverse, cum ar fi librării, farmacii, magazine de îmbrăcăminte, hipermarcheturi şi alte structuri comerciale de vânzare cu amănuntul, conform unui comunicat al Asociaţiei Pro Consumatori (APC).

La realizarea studiului s-au avut în vedere cerinţele din legislaţia şi standardele naţionale şi internaţionale aplicabile echipamentelor individuale de protecţie, respectiv:

- Regulamentul UE nr. 2016/425 al Parlamentului European şi al Consiliului privind echipamentele individuale de protecţie.

- Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale.

- Recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din data de 21 august 2020 cu privire la folosirea măştilor de către copii.

- Bunele practici ale unor ţări în materie de purtarea măştilor de către copii.

- Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor.

- Hotărârea Guvernului nr. 305/2017 privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului UE nr. 2016/425 al Parlamentului European şi al Consiliului privind echipamentele individuale de protecţie.

- Ordinul nr. 874/81/2020 privind instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, a triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-Cov-2 pe durata stării de alertă.

- SR EN 149+A1:2010 Aparate de protecţie respiratorie. Semi-măşti filtrante contra particulelor. Cerinţe, încercări, marcare.

- SR EN 14683+AC:2019 Măşti faciale de uz medical. Cerinţe şi metode de încercare.

Analiza s-a realizat de către o echipă de experţi ai Asociaţiei Pro Consumatori coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Experţii asociaţiei au formulat următoarele concluzii:

- 3 din 5 măşti destinate copiilor sunt accesorii vestimentare, lucru declarat de producători, iar denumirea acestora este de Mască Fashion Copii.

- 3 din 5 măşti destinate copiilor sunt reutilizabile, fără a fi precizat numărul de utilizări, asta înseamnă că atât înainte de prima utilizare, cât şi după fiecare utilizare masca trebuie curăţată prin spălare manuală la temperatura indicată de producător şi călcarea acesteia cu fierul de călcat conform pictogramei afişată de producător.

- 2 din 5 măşti sunt fabricate în China.

- La una din 5 măşti atenţionarea referitoare la faptul că acel tip de mască nu este un echipament individual de protecţie este neclară, fapt ce poate induce în eroare părinţii fără cunoştinţe temeinice în acest domeniu.

- În privinţa măştilor proiectate de producători ca accesorii vestimentare, părintii trebuie să cunoască faptul că acest tip de măşti protejează sistemul respirator de praf, poluare şi lichide, nicidecum împotriva bacteriilor şi virusurilor.

- Măştile faciale de unică folosinţă pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 4 şi 12 ani prezintă risc de sufocare, drept pentru care acestea trebuie folosite numai în prezenţa unui adult şi în situaţii de risc major pentru viaţa şi sănătatea copilului (spaţii închise aglomerate).

- Ministerul sănătăţii şi Ministerul educaţiei şi cercetării trebuie să modifice Ordinul comun nr. 548/1494/2020 privind aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea SARS-Cov-2, în sensul eliminării obligativităţii purtării măştilor în şcoli pe durata orelor de curs, aşa cum s-a procedat de exemplu în Marea Britanie. Nici Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu recomandă folosirea măştilor de protecţie respiratorie până la vârsta de 12 ani.

- Unii producători de măşti de protecţie recomandă ca folosirea aceleaşi măştii să nu depăşească trei ore, în timp ce Ministerul sănătăţii recomandă ca masca să fie schimbată o dată la 4 ore.

- În Ordinul ministrului sănătăţii referitor la purtarea obligatorie a măştii de către adulţi în spaţiile publice închise pe perioada stării de alertă, persoanele care suferă de boli ce afectează capacitatea de oxigenare sunt exceptate de la aplicarea acestei măsuri, în timp ce în Ordinul ministrului sănătăţii aplicabil în spaţiile de învăţământ nu există o astfel de excepţie referitoare la nepurtarea măştii pentru elevii care suferă de boli care le afectează capacitatea de oxigenare.

APC solicită ministrului sănătăţii şi ministrului educaţiei şi cercetării să se aplice şi în cazul elevilor măsura prevăzută în Anexa denumită Instrucţiuni generale privind măsurile de igiena din Ordinul nr. 874/81/22 mai 2020, care precizează că sunt exceptate de la purtarea măştii "vorbitorii în public, în spaţii interioare, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între aceştia şi alte persoane, doar în cazul în care nu se află mai mult de 16 persoane în incintă".

"Purtarea măştilor de protecţie respiratorie de către copii le poate provoca acestora conform recomandării de pe site-ul oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sub titlul "Potenţiale efecte adverse şi dezavantaje ale purtării măştii de către populaţia generală sănătoasă" următoarele :

Un risc potenţial crescut de auto-contaminare datorită manipulării unei măşti faciale şi atingerea ulterioară a ochilor cu mâinile contaminate;

O posibilă auto-contaminare care poate apărea dacă măştile nonmedicale nu sunt schimbate atunci când sunt umede sau murdare. Acest lucru poate crea condiţii favorabile pentru multiplicarea microorganismelor;

Dureri de cap potenţiale şi/sau dificultăţi de respiraţie, în funcţie de tipul de mască utilizată;

Dezvoltarea potenţială a leziunilor tegumentare la nivelul feţei, dermatite iritante sau acnee care se agravează, atunci când masca este folosită frecvent timp îndelungat;

Dificultăţi de comunicare clară" Dr. Strant Mirela, Medic Medicină de Familie.

"Referitor la acest subiect, editorialul New York Daily News ne informa la data de 7 mai că doi elevi chinezi în vârstă de 14 ani au murit în timp ce au fost obligaţi să poarte măştile pe faţă în sala de sport. Nici nu doresc să îmi imaginez cum un copil poate să stea vara cu masca pe faţă în timpul examenelor naţionale sau în sala de curs în care îşi desfăşoară activitatea pe parcursul a câteva ore. Iar riscul ca acel copil să sufere de o complicaţie creşte proporţional cu durata în care este obligat să poarte acea mască pe faţă, saturaţia în oxigen a plămânilor scăzând şi afectând capacitatea de atenţie a copilului. De altfel, un neurochirurg celebru din SUA, dr Russel Blaylock avertizează că măştile prezintă riscuri severe pentru persoanele care le poartă şi recomandă limitarea pe cât posibil a purtării lor, dacă acestea nu suferă de vreo infecţie respiratorie. Astfel, purtarea măştii este asociată cu multe probleme de sănătate pentru oamenii care le poartă, numeroase studii de specialitate confirmând această ipoteză. Dr Blaylock ne spune în mod constant că aceste probleme pot varia de la dureri de cap până la hipoxie sau la alte complicaţii grave, care pot pune viaţa în pericol a persoanelor care poartă masca de protecţie. În ceea ce priveşte cauza durerilor de cap, cea mai mare parte a dovezilor indică hipoxia şi /sau hipercapnia drept cauză a lor, reprezentând reducerea oxigenării sângelui (hipoxie) printr-o creştere a nivelului de dioxid de carbon în sânge (hipercapnie). Şi atât timp cât riscul de infectare cu Covid 19 în rândul copiilor tinde către 0 fără ca ei să fie vectori de contaminare în rândul membrilor comunităţii, nu este firesc să fie obligaţi să poarte masca pe faţă în timpul desfăşurării unei activităţi intelectuale sau sportive în incinta şcolilor, fiindcă aceasta poate să le facă mai mult rău decât bine, iar sănătatea nu are preţ." Medic specialist pediatrie Ingrid Bălan

"Obligativitatea purtării măştii de protecţie respiratorie în incinta spaţiului de învăţământ atât pe durata desfăşurării orelor, dar şi pe durata pauzelor în spaţiul deschis din incinta şcolii este o măsură inumană luată de ministrul sănătăţii şi ministrul educaţiei şi cercetării, disproporţională în raport cu situaţia cazurilor de infectare cu SARS-Cov-2 la copii în cele 6 luni de criză sanitară. Actualul Guvern a înlocuit cornul şi laptele care se oferea zilnic copiilor noştri cu masca şi dezinfectantul, fapt care va genera în următoarele luni îmbolnăviri fără precedent în rândul elevilor din învăţământul preuniversitar. Prin multitudinea măsurilor impuse, cum ar fi deplasarea asistată de profesori prin intermediul marcajelor din incinta şcolii, mersul la toaletă controlat de către cadrele didactice, respectarea distanţei fizice de 1 metru faţă de colegi pe perioada cât elevii se află în incinta şcolii, interzicerea îmbrăţişărilor fireşti între colegi, sosirea/plecarea la/de la şcoală în baza unei programări făcute de şcoală, toate acestea au transformat şcoala românească într-un penitenciar de maximă siguranţă!" conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte Asociaţia Pro Consumatori.