DOCUMENTUL FINAL "ROMÂNIA COMPETITIVĂ" 150 milioane de euro pentru atingerea potenţialului turismului, până în 2020

Contribuţia turismului la valoarea adăugată este astăzi sub potenţial, potrivit documentului final "România Competitivă", dat recent publicităţii, care precizează că importanţa acestei activităţi pentru echilibrele macroeconomice ar trebui să determine interesul politicilor publice pentru obţinerea unei balanţe excendentare a încasărilor pentru turism şi călătorii ale României până în anul 2020.

Potrivit guvernanţilor, costul care se impune pentru realizarea măsurilor necesare va atinge 675 milioane lei, însemnând 150 de milioane de euro până în anul 2020.

Atingerea parţială a potenţialului turistic, potrivit documentului "România Competitivă", este posibilă prin adoptarea a patru obiective: creşterea nivelului de educaţie şi formare profesională a resursei umane din industria ospitalităţii şi turismului; majorarea calităţii şi performanţei destinaţiilor de turism din România şi asigurarea standardelor de calitate a produselor/serviciilor din industria turistică; sporirea notorietăţii destinaţiei turistice România, ca destinaţie turistică de calitate pe piaţa internaţională a turismului şi dezvoltarea sustenabilă a turismului, prin crearea unui cadru legislativ coerent.

• Ponderea turismului

în PIB-ul României - 1,929%, în anul 2013

Valoarea adăugată brută în industria turismului a fost de 32,5 miliarde lei, cea mai mare parte revenindu-i "transportului rutier de pasageri" - 13,8 miliarde de lei, urmată de "servicii pentru servirea mâncării şi băuturilor" - 5,56 miliarde de lei.

Ponderea valorii adăugate brute din industria turismului în totalul valorii adăugate în ţara noastră a fost de 2,1%, potrivit datelor citate.

Produsul intern brut direct din turism a fost de 12,29 miliarde de lei, ponderea turismului în Produsul Intern Brut al României reprezentând 1,929%, în anul 2013.

Sosirile în structurile de primire turistică în anul 2015 au însumat un număr de 9.898.600, în creştere cu 17,2% faţă de cele din anul 2014 (77,4% - sosirile turiştilor români, 22,6% - sosirile turiştilor străini), ptrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, prezentate în documentul realizat de autorităţi.

Înnoptările în structurile de primire turistică în anul 2015 au fost de 23.445.400, în creştere cu 15,9% faţă de cele din anul 2014, ţara noastră înregistrând unul dintre cele mai rapide ritmuri de creştere a numărului de înnoptări în hoteluri şi unităţi de cazare turistice - 23,4 milioane de nopţi, raportat la totalul din UE, care a atins nivelul record de 2,8 miliarde de nopţi (+3,2% faţă de 2014).

Documentul "România Competitivă" arată: "Lipsa unor informaţii relevante, reale, actuale şi corelate din domeniul turismului îngreunează efectuarea analizelor concludente ale stadiului şi evoluţiei pieţei serviciilor de turism, ale cererii şi ofertei, ale sezonalităţii şi ale altor factori determinanţi ai dezvoltării acestui sector. Acest fapt este subliniat şi în studiul realizat în anul 2015 de către specialiştii Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT), care au declarat că modul de colectare şi interpretare a datelor statistice din turism este incomplet şi subevaluat".

Documentul prezintă şi care sunt punctele slabe ale Sistemului Naţional de Statistică în Turismul din România, identificate în cadrul raportului OMT 2015. Printre acestea se numără lipsa informaţiilor privind şederea turiştilor la rude, şederea în reşedinţe secundare/ case de vacanţă secundare, a turiştilor care sunt în tranzit şi vizitatorii de o zi, fără înnoptare, date incomplete privind valoarea netă a pachetelor turistice, a turismului extern (de outgoing) al românilor. De asemenea, copiii sub 15 ani nu sunt luaţi în evidenţă, iar cheltuielile călătoriilor în scop de afaceri sunt subestimate, lipsesc datele privind procentul angajărilor în domeniul turismului comparativ cu numărul total de angajări la nivel naţional (cota de piaţă a turismului românesc), nu există datele privind productivitatea industriilor din turism şi implicit impactul contribuţiei totale (nu directe) la PIB.

Lipsesc şi datele privind numărul călătoriilor şi înnoptărilor pe categorie de turist, respectiv pe formă de turism, numărul sosirilor şi înnoptărilor pe mijloc de transport, precum şi datele privind numărul unităţilor de primire turistică şi capacităţii de cazare.

• Ţintă: Creşterea numărului turiştilor străini,

într-un ritm mediu anual de 15%, până în 2020

Principalele ţinte ale autorităţilor până în anul 2020 sunt creşterea numărului turiştilor străini, într-un ritm mediu anual de 15%, iar a celor români, într-un ritm mediu anual de 8%, creşterea numărului înnoptărilor, într-un ritm mediu anual de 13% pentru turiştii străini şi de 9% pentru turiştii români, majorarea sumelor cheltuite/pachet turistic de către turiştii străini, până în anul 2020, cu aproximativ 20% faţă de suma medie cheltuită de către aceştia în anul 2015 şi obţinerea unei balanţe excedentare a încasărilor pentru turism şi călătorii ale României.

• Dezvoltarea de şcolide turism prin crearea unei Reţele de Institute de Pregătire în Sectorul Ospitalităţii

Pentru creşterea nivelului de educaţie şi formare profesională a resursei umane din industria ospitalităţii şi turismului, autorităţile propun sprijnirea organizării sistemului de educaţie profesională în sistem dual, implicarea asociaţiilor profesionale şi patronale din turism, în realizarea curriculei de specialitate, precum şi a mediului privat pentru efectuarea stagiului de practică de către elevii care parcurg acest sistem.

De asemenea, autorităţile propun instruirea resursei umane de execuţie prin "dezvoltarea de şcoli de turism prin crearea unei Reţele de Institute de Pregătire în Sectorul Ospitalităţii, cu programe de pregătire profesională instituţionalizată, amplasate în zone de dezvoltare turistică, care ar putea fi înfiinţate prin transformarea fostelor hoteluri, care nu mai sunt funcţionale din diferite motive, fiind obligatoriu ca acestea să fie dotate cu facilităţi corespunzătoare de pregătire practică. Fiecare Institut de Pregătire în Sectorul Ospitalităţii va putea stabili parteneriate cu şcoli hoteliere similare din ţară şi străinătate pentru facilitarea elaborării curriculei, modului de pregătire a profesorilor şi a schimbului de experienţă şi de resurse". (Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 - 2026).

O altă măsură o reprezintă pregătirea resursei umane de management la nivel mediu şi superior, prin dezvoltarea unui cadru legislativ care să permită crearea parteneriatelor pentru realizarea de programe de twinning cu universităţi şi organizaţii de specialitate din ţară şi din străinătate.

Regândirea sistemului de acordare a certificatelor de către Autoritatea Naţională pentru Turism, este o altă măsură care apare în document. Pentru acest obiectiv, bugetul se regăseşte în cel alocat pentru implementarea învăţământului dual profesional în cadrul domeniului strategic educaţie.

• Îmbunătăţirea sistemului de management al destinaţiei

Pentru creşterea calităţii şi performanţei destinaţiilor de turism din România şi asigurarea standardelor de calitate a produselor/ serviciilor din industria turistică, este nevoie de îmbunătăţirea sistemului de management al destinaţiei prin coalizarea organizaţiilor şi factorilor din mediul public şi privat, interesaţi de dezvoltarea şi valorificarea potenţialului turistic al destinaţiei.

O altă măsură este creşterea calităţii experienţei turiştilor la nivelul destinaţiilor turistice, apelând la dezvoltarea unui sistem de management al calităţii, prin introducerea mărcii de calitate "RoQ".

Sprijinirea investiţiilor necesare realizării infrastructurii adecvate specificului destinaţiilor turistice este o altă măsură prezentă în document. Se va contribui, astfel, la îmbunătăţirea calităţii peisajului cultural; extinderea activităţilor deja existente şi introducerea altora noi pentru practicarea turismului în natură şi de aventură; dezvoltarea destinaţiilor de ecoturism şi produselor aferente; favorizarea procesului de diversificare a activităţilor complementare capacităţilor de cazare; refacerea şi dezvoltarea staţiunilor balneare/ balneoclimaterice şi de litoral etc.

Autorităţile mai propun un program de finanţare a proiectelor din cadrul subprogramelor naţionale prioritare care include: schi în România; dezvoltarea infrastructurii turistice din zona montană înaltă; dezvoltarea echilibrată şi integrată a staţiunilor turistice balneoclimaterice; dezvoltarea echilibrată şi integrată a zonei turistice din Delta Dunării şi a staţiunilor de pe litoralul Mării Negre; dezvoltarea infrastructurii turistice culturale şi dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement.

Bugetul alocat pentru finanţarea proiectelor din cadrul subprogramelor naţionale prioritare se ridică la 405 milioane lei (90 milioane euro).

O altă măsură o reprezintă corelarea cu legislaţia europeană privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului din domeniul turismului şi elaborarea unui cadru legislativ cu privire la criterii de realizare a identităţii urbane.

• Campanii online şi offline pentru promovarea ţării

Obiectivul - creşterea notorietăţii României, ca o destinaţie turistică de calitate pe piaţa internaţională a turismului are nevoie de o mai bună cunoaştere a profilului consumatorului şi desfăşurarea activităţilor de promovare a destinaţiei turistice România, prin campanii derulate în mediul online şi offline. Va fi nevoie de un buget de 270 de milioane de lei - echivalentul a 60 milioane euro, conform Viziunii de Marketing 2020 a Autorităţii Naţionale de Turism.

O altă măsură este elaborarea strategiilor şi stabilirea direcţiilor de acţiune împreună cu organizaţiile de profil şi cu reprezentanţii mediului privat în vederea îndeplinirii obiectivelor din Viziunea de Marketing 2020 a Autorităţii Naţionale pentru Turism.

Ultimul obiectiv aflat pe lista proiectului "România Competitivă" este dezvoltarea sustenabilă a turismului prin crearea unui cadru legislativ coerent. Ca măsură pentru acest obiectiv este prezentată îmbunătăţirea modului de luare în evidenţă a încasărilor din turism şi de evaluare a contribuţiei indirecte a turismului în PIB. De asemenea, realizarea unei coordonări legislative între diversele sectoare aflate în relaţii de interdependenţă cu turismul este o altă măsură propusă de autorităţi.

Responsabili pentru acest plan de readucere a turismului la potenţialul său, autorităţile numesc Autoritatea Naţională pentru Turism/instituţii publice centrale şi locale.