Dosarul cu şină creează cozi privind angajarea muncitorilor străini

În condiţiile în care Guvernul a anunţat că îşi doreşte să aducă şi în 2023 tot 100 mii de muncitori străini, din afara UE, la fel ca anul acesta, se pune întrebarea dacă are capacitatea administrativă să gestioneze actele acestora, astfel încât să nu-i mai ţină la cozi interminabile, în frig, aşa cum se întâmplă în prezent, informează Hotnews.

Direcţia Generală pentru Imigrări, de pe strada Nicolae Iorga din Bucureşti, începe programul cu publicul în fiecare luni de la ora 8.30. La ora 11 într-o zi de miercuri deja se formase o coadă de zeci de cetăţeni străini care aşteptau pentru prelungirea permisului de şedere. Unii dintre ei erau acolo de mai bine de zece ore.

Ceea ce se întâmplă la Oficiul pentru Imigrări din Bucureşti nu este o excepţie. Situaţii asemănătoare, în care oamenii au fost nevoiţi să aştepte în frig sau să doarmă afară, există şi la Cluj, sau la Timişoara.

Programul scurt al instituţiei atât pentru eliberarea, cât şi pentru depunerea documentelor duce, de multe ori, la cozi foarte mari şi la cetăţeni frustraţi sau confuzi, care aşteaptă de zile întregi ca să intre în posesia actelor.

Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care luni Guvernul a anunţat că îşi doreşte ca în 2023 să vină în ţară alţi 100 mii de muncitori străini, acelaşi număr ca şi în 2022.

Realitatea ridică la suprafaţă multe probleme legate de capacitatea administrativă a Inspectoratului General pentru Imigrări, care ne fac să ne întrebăm dacă este într-adevăr România pregătită să primească acest număr de muncitori străini?

Medhat vine din Egipt şi este în ţară de patru luni. Se bâţâia de pe un picior pe altul, avea degetele umflate de la frig şi îmi povestea că aseară a dormit afară alături de alţi patru colegi din spatele lui. Lângă ei se afla o plapumă cu flori, care era îndesată lângă gardul instituţiei.

"Nu doar eu, mai mulţi oameni de la coadă au dormit afară. Nu este în regulă ce se întâmplă aici, mă face să-mi doresc să plec înapoi. Asta vreau, să plec înapoi acasă".

În Egipt era barman, însă de când a venit în România lucrează în construcţii. Nu este singurul. De fapt, 39% din cetăţenii asiatici care lucrează în România se regăsesc în principal în acest sector, potrivit studiului "Muncitori din Asia - soluţie pentru deficitul forţei de muncă din România".

Spune că s-a săturat de problemele pe care le întâmpină aici şi că simte că nu mai rezistă. Nu are familie, aşa că îi e mai uşor să plece înapoi. Cu toate acestea, aştepta pentru a intra în posesia permisului de şedere.

Medhat este unul din miile de cetăţenii străini care se confruntă cu astfel de probleme după ce ajung în ţară. Într-o situaţie asemănătoare este şi Zekun. Tânăra vine din Sri Lanka şi este doar de cinci zile în ţară, însă le-a petrecut pe toate în frig, în timp ce aştepta să depună documentele pentru permisul unic.

Mi-a spus că era aici de zece ore şi că încă nu ştia când urmează să intre. Permisul unic este documentul care atestă dreptul de şedere în România şi este eliberat de către IGI.

Într-un răspuns pentru HotNews.ro, Inspectoratul General pentru Imigrări explică de ce s-au creat cozi atât de mari, şi dă vina pe faptul că se apropie sărbătorile de iarnă.

Perioada este una aglomerată, spun ei, lucru la care se adaugă faptul că "străinii doresc să îşi reglementeze urgent dreptul de şedere, fără a obţine în prealabil o programare în vederea depunerii documentelor necesare, astfel încât să le fie facilitată întoarcerea în ţările de origine în această perioadă".

O altă cauză care a dus la formarea cozilor este numărul mare de cereri pentru prelungirea dreptului de şedere care au fost preluate în perioada 12-13.11.2022. Mai exact, este vorba despre 850 de cereri pentru prelungirea permisului de şedere.

Zilele acestea, trei din cele opt ghişee ale instituţiei au fost destinate exclusiv cererilor pentru prelungirea permisului de şedere. Totuşi, pare că nu fac faţă numărului mare de oameni care aşteaptă de zile întregi. În ultimii ani situaţia pare să se fi agravat, cu toate că statul anunţă de la an la an că e pregătit să primească şi mai mulţi cetăţeni străini.

În 2022, Guvernul a anunţat că vrea să primească 100 mii de lucrători din alte ţări, iar în prima jumătate anului erau peste 40 mii de cetăţeni străini cu drept de şedere valabil. Prin comparaţie, în 2021 România a hotărât iniţial să primească 25 mii de cetăţeni străini, număr care a fost suplimentat până la 50 mii.

Trecând peste numerele de mai sus, vorbim despre oameni care vin aici, mulţi dintre ei, pentru a se stabili într-un nou loc. Pentru a putea să îi primim şi să îi integrăm trebuie să schimbăm felul în care ne raportăm la fenomenul migraţiei, să realizăm că este un subiect important şi care necesită mai multă atenţie, spune Anatolie Coşciug, asistent universitar doctor în sociologie şi director adjunct al Centrului pentru Studiul Comparat al Migraţiei.

Acelaşi lucru îl confirmă şi oamenii de la coadă. Cât despre lipsa programării invocată de către IGI, mulţi dintre ei spun că au venit aici după ce au încercat să se înregistreze online, dar încă nu au primit mail cu o dată stabilită.