Dosarul FNI va fi rejudecat

Curtea de Apel Bucureşti a admis, ieri, apelurile în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI) şi a casat sentinţele date anterior de Tribunalul Bucureşti, hotărînd trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa inferioară.

Astfel dosarul va fi retrimis spre judecare Tribunalului Bucureşti, aceeaşi instanţă care, în octombrie 2005, a decis despăgubirea civilă a 128.476 de investitori FNI care s-au constituit parte civilă, condamnînd la închisoare 13 persoane. Pe 29 mai 2006, părţile implicate în proces au expus în faţa judecătorilor, timp de zece ore, motivele pentru care au făcut apel, fiind audiaţi şi reprezentanţii păgubiţilor FNI. Procurorul de şedinţă a declarat că Parchetul nu este de acord cu sentinţa dată în cazul fostului preşedinte al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Ştefan Boboc, şi a fostului comisar CNVM, Cezara Cecilia Bebis, condamnaţi la trei ani cu sus-pendare, solicitînd desfiinţarea în parte a sentinţei şi rejudecarea cauzei. Avocatul Mariei Vlas a susţinut că aceasta nu a beneficiat de o apărare calificată, fiind asistată în timpul procesului de avocaţi din oficiu. De asemenea, avocatul a cerut schimbarea încadrării faptelor din înşelăciune în gestiune frauduloasă şi reducerea pedepsei pe care Vlas a primit-o, pe motiv că prejudiciul ar fi cu mult mai mic decât a stabilit instanţa inferioară. Totodată, el a cerut inculparea lui Sorin Ovidiu Vântu în acest dosar. La rîndul său, Ioana Maria Vlas l-a indicat pe Sorin Ovidiu Vîntu drept principalul vinovat pentru prăbuşirea fondului.

Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Investitorilor (ANPI), domnul Mihai Nicolaevici, ne-a declarat: "Pe latura civilă, adică în ceea ce priveşte despăgubirea investitorilor, instanţa de la Tribunalul Bucureşti nu a efectuat nici un fel de cercetare judecătorească. Ca urmare, sentinţa emisă de Tribunalul Bucureşti a conţinut numeroase erori. Astfel, un număr mult mai mic de persoane au fost admise la despăgubire (128.476 persoane), faţă de numărul total de persoane care au introdus cereri de constituire ca părţi civile şi ale căror cereri erau admisibile (adică 220.765 persoane).

De asemenea, au fost admise despăgubiri la valori mai mici ale unităţii de fond decât cea legal admisibilă, de 103.720 lei/ unitate, iar Tribunalul Bucureşti nu a recunoscut numărul integral de unităţi de fond aflate în sold, precum cei a căror despăgubire a fost admisă".

În octombrie 2005, instanţa Tribunalului Bucureşti a dat sentinţa în dosarul FNI. Potrivit acesteia, Ioana Maria Vlas, fost preşedinte al societăţii SOV Invest, a fost condamnată la 20 de ani de închisoare pentru înşelăciune, Nicolae Popa, fost director executiv al societăţii, la 24 de ani, fostul director economic, Mihaela Sima, a primit cinci ani, iar foştii membri ai Consiliului de Administraţie al societăţii, Gavril Bătrân şi Ioan Diţă, au primit câte şase ani. Celelalte condamnări au fost: fostul preşedinte al SOV Invest, Marian Petrescu - opt ani; cenzorul extern independent, Andrei Marius - şase ani; fostul preşedinte al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Ştefan Boboc - trei ani; fostul comisar CNVM Cezara Cecilia Bebis - trei ani şi foştii membri ai Consiliului de Încredere al FNI, Gheorghe Negură - cinci ani, Muscel Ionescu şi Mircea Ianculescu - patru ani, Mircea Costescu - patru ani.

Instanţa a obligat inculpaţii să plătească despăgubiri, împreună cu părţile responsabile civilmente - societăţile Gelsor, Sov Invest, CEC Valori Mobiliare CENTROCOOP, CNVM şi AVAS, către 1.250 de părţi civile constituite în această calitate procesuală pe parcursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti.

Dosarul FNI este una dintre cele mai complicate cauze soluţionate de magistraţii români, numai sentinţa având peste 6.200 de pagini, incluzând 13 inculpaţi, 260.000 de părţi vătămate şi un prejudiciu total de 3,944 de miliarde de lei vechi.

FNI a luat fiinţă la 17 august 1995, fiind administrat de firma SOV Invest. Prăbuşirea FNI, în mai 2000, a afectat aproape 300.000 de investitori, generând un scandal cu efecte sociale, economice şi politice în a cărui soluţionare au fost implicate, la diferite momente, Justiţia, Poliţia, Parchetul, instituţiile financiare şi comisiile de abuzuri din Parlament. În mai 2000, păgubiţii de la FNI au făcut o plângere penală împotriva persoanelor vinovate de falimentarea Fondului, cerând recuperarea sumelor pe care le-au investit.