DOSARUL PFIZERGATE Laura Codruţa Kovesi, acuzată că împiedică dreptul la apărare în dosarul achiziţiilor Covid 19

Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al Parchetului European, şi EPPO sunt acuzate de avocata franceză Diane Protat, într-o plângere penală, pentru împiedicarea exercitării dreptului la apărare, arată publicaţia France Soir într-un articol publicat la finalul săptămânii trecute.

Sursa citată precizează: "Marţi, 7 mai 2024, avocata Diane Protat s-a deplasat la birourile EPPO de la Bruxelles. În vederea pregătirii apărării, doamna Protat şi clientul său doreau să acceseze şi să obţină o copie a dosarului EPPO pe baza căruia Parchetul European şi-a prezentat observaţiile. O cerere normală. Totuşi, în mod surprinzător, nu numai că Dianei Protat i s-a interzis accesul la dosar, dar, incredibil, EPPO a apelat la poliţie! Contactată în legătură cu acest incident, Diane Protat explică că a vorbit la telefon cu un angajat EPPO în timp ce se afla la sediul instituţiei respective şi că această persoană i-a spus că nu are un dosar (n.red. - cu privire la achiziţia vaccinurilor Covid 19). Prin urmare, ea a cerut acestei persoane să coboare să îi ştampileze cererea şi să scrie pe ea că EPPO nu are un dosar. În loc să coboare, angajatul EPPO a trimis oamenii de la securitate şi ulterior a apelat la poliţie. Un martor aflat la faţa locului a relatat: «Poliţiştii, chemaţi de EPPO, au constatat că este anormal ca dosarul (n.red. - o copie a acestuia) să nu fie dat avocatului şi au considerat că este vorba despre o agresiune constând în împiedicarea exercitării dreptului la apărare». Diane Protat a explicat: «Ca urmare a acestor acte inacceptabile, am depus o plângere penală împotriva EPPO şi a doamnei Kovesi la inspectorul de poliţie, în temeiul articolelor 151 şi 152 din Codul penal belgian.

În plus, astăzi am sesizat această situaţie Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin intermediul Raportorului Special pentru independenţa judecătorilor şi avocaţilor»".

Întreaga situaţie a avut loc, practic, cu 10 zile înainte de audierea ce ar urma să aibă loc la Tribunalul din Liege, vineri, 17 mai, audiere care, potrivit sursei citate, ar fi fost solicitată chiar de Parchetul European, procedură pentru care au fost citate toate părţile reclamante în dosarul penal deschis de lobbistul Belgian Frederic Baldan, la plângerea căruia s-au mai alăturat Ungaria şi Polonia, state care au fost date în judecată de compania Pfizer pentru refuzul achiziţionării cantităţilor de vaccin anti-Covid 19 pe care le-au comandat în urmă cu doi sau trei ani.

Jurnalistul Xavier Azalbert, preşedintele Asociaţiei Bon Sens, care a depus şi ea o plângere penală împotriva Ursulei von der Leyen privind achiziţia vaccinurilor anti-Covid19, afirmă că atitudinea EPPO arată incosecvenţă atât timp cât au chemat la tribunalul belgian toate părţile reclamante, dar refuză să le comunice acestora ce conţine dosarul penal instrumentat de Parchetul European cu privire la respectiva cauză.

Mai mult, potrivit sursei citate, Tine Hollevoet - purtătorul de cuvânt al EPPO - le-a transmis celor de la France Soir: "Când vom avea ceva de comunicat public despre această anchetă, o vom face în mod proactiv, probabil cu un comunicat de presă. Momentul respectiv va fi decis de noi, nu atunci când credeţi dumneavoastră că ar trebui să comunicăm. Toate investigaţiile noastre - la fel ca cele ale procurorilor naţionali - sunt judecate în faţa instanţelor naţionale , astfel încât, în cele din urmă, un judecător va avea ultimul cuvânt ".

Referitor la declaraţia lui Tine Hollevoet, jurnaliştii de la France Soir consideră că Parchetul European trebuie să comunice cu privire la acest caz, deoarece audierea reclamanţilor în 17 mai 2024 este o informaţie important, relevant, în contextual în care în cauză sunt acuzaţi de reclamanţi Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, Albert Bourla - CEO Pfizer şi chiar compania americană Pfizer Inc.

• Demersurile Parchetului European în dosarul instrumentat de Tribunalul din Liege

Informaţii noi cu privire la acest dosar nu pot fi obţinute de jurnaliştii belgieni nici de la procurorul de caz din Liege, Frederic Demonceau, care a fost tot timpul de negăsit, după ce Parchetul European s-a arătat interesat de plângerea formulată de Frederic Baldan, în 5 aprilie 2023, la judecătorul de instrucţie Frederic Frenay.

Sursa citată arată: "A fost declanşată o anchetă, iar cineva apropiat a raportat lui France-Soir: «Acuzaţiile sunt grave», în timp ce o altă sursă a explicat: «În Belgia, magistraţii de instrucţie au pus sub urmărire persoane pentru mai puţin decât atât», referindu-se la anumite investigaţii efectuate de către judecătorul Michael Claise, un magistrat de instrucţie apropiat judecătorului Frenay, care s-a opus preluării dosarelor de către EPPO, despre care a considerat că încalcă prerogativele magistraţilor de instrucţie din Belgia. Prin urmare, plângerea vizează un contract între Belgia şi producătorul de vaccin, (n.red. - contract ai cărui termeni generali ar fi fost negociaţi de Ursula von der Leyen prin acordul de achiziţie în avans - APA). Acuzaţiile (n.red. - din dosarul intentat de Baldan) sunt: uzurparea titlului, distrugerea documentelor, perceperea ilegală de dobânzi şi corupţie".

Numai că, la foarte scurt timp după depunerea plângerii, în perioada mai şi începutul lunii iunie 2023, Parchetul European s-a interesat cu privire la acest caz în scopul obţinerii dosarului. Demersurile au fost făcute de Jennifer Vanderputten, procuror belgian delegat la EPPO.

Sursa citată susţine că dosarul respectiv nu este însă de competenţa Parchetului European: "Jennifer Vanderputten nu poate ignora faptul că contractele sunt semnate şi decontate de statele membre cu producătorul şi, prin urmare, nu afectează bugetul Uniunii. Ca atare, dosarul nu este de competenţa Parchetului European. Acest lucru nu pare să o oprească, totuşi, deoarece persistă să emită dispoziţii fără acordul procurorului belgian Frederic Demonceau. Acesta din urmă pare să fi devenit invizibil sau să fi fost îndepărtat din dosar încă 13 iunie 2023, când a scris către Parchetul General: «Acest caz este acum tratat de serviciile dumneavoastră sub referinţa 23EC7». (...) De fiecare dată când am încercat să-l contactăm, el era plecat de la birou câteva zile. În vacanţă? Revenind la rolul lui Jennifer Vanderputten, (...) s-a interesat de anchetă şi de dosar, dar contractele (n.red. - de achiziţie a vaccinurilor) nu afectează bugetul UE (n.red. - fiind plătite din bugetele naţionale, ale fiecărui stat membru)".

Întrebată de jurnaliştii France Soir de ce Parchetul European e interesat de plângerea depusă de Frederic Baldan, Tine Hollevoet, purtătorul de cuvânt al instituţiei europene a răspuns: "Nu comentăm investigaţiile în curs. După cum v-am mai spus, EPPO nu are alte informaţii despre care caz pe care să le împărtăşim; ancheta judiciară în curs privind achiziţia de vaccinuri de către UE nu s-a schimbat peste noapte. V-am spus deja de mai multe ori că EPPO nu comentează investigaţiile în curs şi indiferent de câte ori veţi pune întrebări, vă voi trimite în continuare acelaşi răspuns".

• Declaraţiile Ursulei von der Leyen clarifică incompetenţa Parchetului European

Imixtiunea ilegală a Parchetului European în dosarul achiziţiilor de vaccin anti-Covid 19 aflat pe rolul Tribunalului din Liege este evidentă dacă luăm în considerare răspunsurile Ursulei von der Leyen la întrebările puse de unul dintre contracandidaţii săi pentru şefia Comisiei Eruropene, politicianul moldovean Valeriu Ghileţchi, la dezbaterea candidaţilor care a avut loc la finalul lunii aprilie la Maastricht.

În cadrul dezbaterii, Valeriu Ghileţchi a spus: "Aş dori acum să pun o întrebare doamnei von der Leyen. Este clar că corupţia este una dintre cele mai mari slăbiciuni în materie de ingerinţă. Nu vă acuz că sunteţi influenţată în această chestiune de Rusia, dar întrebarea mea este următoarea: Doamnă von der Leyen aveţi mai multe dosare penale deschise împotriva dumneavoastră. Dacă veţi fi votată pentru un mandat viitor, vă angajaţi aici să daţi dovadă de transparenţă radicală şi să cooperaţi cu Parchetul în dosarele care v-au fost deschise?"

Ursula Von der Leyen a răspuns: "Avem un sistem judiciar care este independent şi, desigur, justiţia creează transparenţa necesară. Respect independenţa sistemului nostru judiciar".

Moderatorul dezbaterii a intervenit şi a amintit că mai multe partide, inclusiv cele de extremă dreaptă, folosesc dosarul Pfizergate împotriva Ursulei von der Leyen. Moderatorul a întrebat: "Regretaţi că modul de negociere al acestor contracte privind vaccinurile achiziţionate pentru combaterea pandemiei?".

Ursula von der Leyen a răspuns: "În primul rând, am salvat vieţi. Am reuşit să vaccinăm, măcar cu o doză, 80% dintre europeni. Nu trebuie să uităm asta. Cum au fost încheiate aceste contracte? Au fost aprobate de statele membre, de fiecare stat membru. Statul a avut un contract cu o companie farmaceutică. Contractele au fost semnate de statele membre, nu de Comisie".

Faţă de declaraţia de mai sus a preşedintelui Comisiei Europene, amintim că, potrivit legislaţiei europene care stă la baza organizării şi funcţionării Parchetului European, principala sa atribuţie este lupta împotriva fraudării bugetului Uniunii Europene şi nu a bugetului fiecărui stat membru.

Sursa citată arată că preşedintele Comisiei Europene şi cei din jurul acestuia au fost însărcinaţi să negocieze un acord de cumpărare în avans sau un un contract de opţiune de cumpărare de grup în numele statelor membre. Ulterior s-a stabilit că termenii contractului şi preţurile nu erau transparente (contractul nu a fost pus în integralitatea sa la dispoziţia publicului în ciuda numeroaselor solicitări şi proceduri), şi că preţurile nu erau neapărat favorabile. Odată negociat acordul, statele membre au contractat direct cu furnizorii de vaccinuri (Pfizer, Moderna etc.), iar comenzile au fost întocmite prin comenzi succesive, plătite de state fără nicio intervenţie a Comisiei Europene. O dovadă în acest sens este faptul că în ultimul an Pfizer a dat în judecată Polonia, Ungaria, Bulgaria şi România pentru vaccinurile comandate, dar neachiziţionate, şi nu Comisia Europeană, ceea ce probează că bugetul naţional este afectat, nu cel al UE .

Aşa că întrebarea rămâne: de ce Parchetul European doreşte să preia dosarul de la Tribunalul din Liege, cauză în care Frederic Baldan o acuză pe Ursula von der Leyen că a încălcat legislaţia Belgiei, fraudând bugetul acestei ţări europene?

Potrivit unor surse citate de către France Soir, procurorul european Vanderputten ştie foarte bine că EPPO nu este competent în cauza din Liege şi de aceea a întârziat să răspundă judecătorului de instrucţie cu privire la competenţa sa, dorind doar să câştige timp. Aceleaşi surse afirmă că Parchetul European a fost rugat să aştepte cu instrumentarea dosarului, până la finalul alegerilor europarlamentare din 6-9 iunie.

Jurnaliştii France Soir mai arată că, pentru a servi interesele Ursulei von der Leyen, la începutul anului 2024, Parchetul European a formulat o cerere de inadmisibilitate a reclamantului ca parte civilă, fără a pune la dispoziţia reclamanţilor în dosarul achiziţiei vaccinurilor anti-Covid 19 temeiul sau motivele unei astfel de solicitări. Solicitarea EPPO pare cel puţin bizară, în condiţiile în care atât Ursula von der Leyen, cât şi Albert Bourla şi-au angajat avocaţi care să îi reprezinte în speţa respectivă împotriva reclamanţilor - Frederic Baldan, Ungaria, Polonia şi Asociaţia Bon Sens.

 • Creşte numărul reclamanţilor din plângerea lui Baldan

Cu privire la ce urmează să se întâmple vineri, 17 mai, la Tribunalul din Liege, sursa citată arată că Frederic Baldan nu a dorit să comenteze pe moment, dar jurnaliştii France Soir au aflat că s-au alăturat plângerii sale noi reclamanţi: cetăţeni francezi, think-tank-ul italian Generazioni Future, precum şi alte organizaţii din Croaţia, Spania şi Portugalia. De aceea, audierea din 17 mai nu ar trebui să fie una simplă, cu excepţia cazului în care se vor face presiuni de la nivelul Comisiei Europene sau Parchetului European asupra judecătorului de instrucţie. Potrivit sursei citate, EPPO pare mai preocupat să ceară inadmisibilitatea victimelor pentru a le priva de un drept fundamental şi suveran - deptul la apărare, în loc să verifice dacă reprezentanţii instituţiilor europene respectă normele de drept.

Xavier Azalbert precizează: "Victimele se vor aştepta ca sistemul de justiţie belgian să le respecte drepturile pentru a fi considerate ca atare. Un adevărat test al autonomiei şi independenţei sistemului judiciar în conformitate cu Constituţia belgiană. În acest proces, miza la audierea de vineri sunt drepturile fundamentale, valori pentru care niciun partid politic nu pare să mai lupte. (...) Probabil că această audiere va duce la o amânare pentru o dată ulterioară".

Din cele de mai sus, se pare că dosarul respectiv va trena şi, probabil, Ursula von der Leyen îşi va reînnoi mandatul în fruntea Comisiei Europene.