Procurorii DNA au început urmărirea penală faţă de 67 de persoane acuzate de fraude la referendum, printre care 49 de preşedinţi şi membri ai unor secţii din Teleorman, Vrancea şi Gorj şi 18 observatori din partea unor ONG-uri, membri de partid, care l-au ajutat pe Liviu Dragnea. Procurorii anticorupţie precizează, într-un comunicat de presă, că aceste persoane au luat parte la diferite activităţi legate de desfăşurarea referendumului din 29 iulie.
Astfel, DNA spune că pentru 49 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, s-a reţinut infracţiunea de complicitate la falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 55, pct. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Pentru 18 persoane, observatori din partea unei organizaţii neguvernamentale care au şi calitatea de membri ai unui partid, s-a reţinut infracţiunea de fals în declaraţii, prevăzută de art. 292 Cod penal raportată la art.17 lit.c din Legea 78/2000
În actele de începere a urmăririi penale, procurorii DNA au reţinut că există indicii temeinice şi probe că în data de 29 iulie 2012, cei 49 de învinuiţi, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din mai multe localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, având întreaga responsabilitate pentru desfăşurarea, în condiţii de legalitate, a procesului de votare, au înlesnit falsificarea semnăturilor unor alegători pe lista permanentă şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele votate de alegători, corespunzător aceluiaşi număr de semnături falsificate.
Pe de altă parte, în zilele de 19, 20, 21 iulie 2012, ceilalţi 18 învinuiţi din prezentul dosar penal au completat olograf şi au semnat câte o declaraţie de neapartenenţă politică, în scopul acreditării ca observatori din partea Asociaţiei "Ţara Noastră", la referendumul din 29 iulie 2012. Deşi erau membri ai unui partid politic, în actele respective, depuse la Biroul Electoral Central, cei 18 învinuiţi au declarat, în mod mincinos, contrariul. În calitate de membri ai unei formaţiuni politice şi concomitent, de observatori la diferite secţii de votare din localităţi din judeţul Teleorman, cei 18 învinuiţi au comunicat, în fiecare oră, pe parcursul zilei de 29 iulie 2012, prezenţa la vot în secţiile respective, către numărul telefonic 1855, care era parte din sistemul IT controlat de Dragnea Nicolae Liviu, învinuit în acelaşi dosar.
În acest fel, atât cei 49 de preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare, cât şi cei 18 observatori din partea unui ONG care erau şi membri de partid, au contribuit la realizarea scopului urmărit de Dragnea Nicolae Liviu, secretar general al unui partid politic, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea prevăzută de art.13 din Legea nr.78/2000.
• Ponta, despre anchetele DNA: "Trebuie să dovedească două milioane de voturi false până pe 9 decembrie"
Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că raţiunea noilor anchete ale DNA în cazul referendumului de demitere a preşedintelui este aceea de a se dovedi două milioane de voturi false până la alegerile parlamentare din 9 decembrie. Ponta a fost întrebat cum vede anunţul DNA privitor la începerea urmăririi penale împotriva a 67 de persoane.
"Trebuie să dovedim că au fost două milioane de voturi false, asta trebuie până pe 9 decembrie, după 9 decembrie nu mai interesează pe nimeni. Nu mi-am schimbat părerea asupra faptului că într-o ţară democratică oamenii nu sunt anchetaţi pentru faptul că au votat. Noi nu suntem o asemenea ţară, asta-i viaţa", a spus Ponta.
De asemena, premierul a comentat inclusiv acuzele democrat-liberalilor cu privire la încălcarea principiului puterilor în stat prin înfiinţarea unei comisii de anchetă privind referendumul.
"< Se încalcă puterile statului >, haideţi să fim un pic serioşi când vorbim de lucrurile astea. Când le încalcă, e în interesul ţării, dacă e invers, nu mai e - e încălcarea puterilor în stat (...) Sunt absolut convins că nu pot rămâne nesancţionate într-un stat de drept abuzuri comise împotriva oamenilor şi că trebuie să găsim în viitor prevederi constituţionale şi legale pentru ca cetăţenii să fie apăraţi de abuzurile unor instituţii", a mai susţinut Ponta.