Două firme vor primi scutiri de datorii de 7,6 milioane euro datorită legii berii

Doar două societăţi, "Bere şi Malţ Robema" Roşiorii de Vede (simbol ARIY pe piaţa Rasdaq) şi "Bere Alutus" Râmnicu Vâlcea, vor beneficia de scutirea datoriilor totale la buget de 25 milioane lei datorită legii micilor berari, trimisă Parlamentului spre reexaminare de preşedinte şi avizată din nou favorabil de Comisia buget-finanţe.

Deşi iniţiatorii legii prezentau în expunerea de motive a actului normativ o listă de nouă fabrici de bere care ar beneficia de ştegerea datoriilor acumulate la bugetul de stat, pe principiul unui spirijin acordat societăţilor care au capacitate de producţie mai mică de 200 de mii de hl/an, Finanţele au constatat, după analiza situaţiei celor nouă firme, că doar două dintre acestea nu şi-au plătit obligaţiile către stat.

Potrivit unor surse din minister, Bere şi Malţ Robema Roşiorii de Vede datorează statului peste 21 milioane lei (6,5 milioane euro), iar Bere Alutus Râmnicu Vâlcea are restanţe neonorate de 3,9 milioane lei (1,1 milioane euro), în timp ce restul societăţilor, la care se făcea referire în expunerea de motive a legii, şi-au achitat datoriile.

Legea vizează obligaţiile de plată restante la 31 decembrie 2003 şi neachitate până la data intrării în vigoare a legii, reprezentând accize, impozit pe profit şi TVA, datorate de întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii care au declarat până la 15 ianuarie 2005 că au capacitate de producţie mai mică de 200 de mii de hl/an.

Măsurile de scutire a datoriilor bugetare sunt ajutoare de stat şi ar fi trebuit ca iniţiatorii să le notifice Consiliului Concurenţei care aviza astfel de decizii în 2006. După aderare, toate ajutoarele de stat sunt analizate şi aprobate de Comisia Europeană. Lipsa notificării prealabile a ajutorului de stat reprezintă din punctul de vedere al Comisiei un ajutor acordat ilegal. Forul decizional european analizează inclusiv ajutoarele de această natură, dar în urma unei investigaţii, poate lua decizia returnării acestuia.

Legea a fost aprobată de Parlament în noiembrie anul trecut şi, ulterior, trimisă spre reexaminare de preşedintele Traian Băsescu. Legea a primit, şi după cererea preşedintelui, aviz favorabil de la Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor şi urmează să fie dezbătută în plen.

Actul normativ a fost iniţiat, anul trecut, de democraţii Graţiela Iordache, Radu Drăguş, Mircea Man, Petru Movilă, liberalul Cristian Adomniţei şi deputatul PLD Cristian Boureanu.

După ce a fost aprobată de Camera Deputaţilor la sfârşitul lunii noiembrie 2006, liberalii au contestat legea la Curtea Constituţională, care a respins sesizarea. Ulterior, preşedintele a cerut reexaminarea legii, dar senatorii au apreciat că motivele de neconstituţionalitate invocate de preşedinte nu mai pot fi reexamintate întrucât deciziile CCR sunt obligatorii. Drept urmare, legea a fost vehement criticată de preşedinte, care a spus că există oameni politici care fac legi în sprijinul infractorilor. Afirmaţiile preşedintelui au dus la un conflict direct cu Parlamentul, care i-a cerut şefului statului să îşi retragă afirmaţiile de natură a leza imaginea Legislativului.