DRAGNEA, TEODOROVICI ŞI PSD, ÎN EROARE Executarea silită a lui Iohannis nu poate fi începută

Fosta casă a preşedintelui Klaus Iohannis situată în Sibiu, pe strada Nicolae Bălcescu, nr. 29, pentru care şeful statului a încasat timp de mai mulţi ani chirie de la filiala Raiffeisen Bank, a constituit subiectul preferat al social-democraţilor în ultima lună.

Liviu Dragnea, preşedintele PSD, i-a ordonat în mai multe rânduri lui Eugen Teodorovici, Ministrul Finanţelor Publice, să execute prejudiciul din dosarul prin care s-a stabilit că familia Iohannis a obţinut ilegal proprietatea asupra acestui imobil.

Tedorovici s-a conformat şi i-a cerut pe un ton imperativ lui Ionuţ Mişa, preşedintele ANAF, să înceapă executarea silită a şefului statului. A existat chiar un moment în care ministrul de finanţe l-a ameninţat pe şeful ANAF cu demiterea din cauza tergiversării soluţionării acestui caz.

Subiectul a fost preluat de presa partizană social-democraţilor, care însă nu a furnizat toate datele privind această problemă.

Din răspunsurile Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) la întrebările transmise de ziarul BURSA, reiese că, în acest moment, preşedintele Klaus Iohannis nu poate fi executat silit. Mai mult, chiar dacă ar dori, astăzi, să achite întreaga sumă, Klaus Iohannis nu ar avea cui să o plătească, deoarece, în acest moment, există un litigiu pe rolul instanţelor de judecată cu privire la succesiunea acestei case şi înscrierea în cartea funciară a judeţului Sibiu.

Conform răspunsului primit de la ANAF, reţinem că Administraţia judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu, în baza hotărârilor judecătoreşti pronunţate de Tribunalul Braşov şi Curtea de Apel Braşov, a solicitat Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sibiu rectificarea de carte funciară, în sensul radierii dreptului de proprietate al lui Baştea Ioan, precum şi al lui Carmen şi Klaus Iohannis.

După rectificarea de carte funciară, dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 29, a revenit defuncţilor proprietari Ghenea Elisei şi Ghenea Maria, născută Baştea.

Ulterior, AJFP Sibiu, în numele Statului român, a solicitat notarului public Cornelia Popa suplimentarea certificatului de succesiune vacantă prin care să se constate calitatea de succesor al Statului Român pentru imobilul respectiv.

Prin încheierea nr. 8788/2016, notarul a dispus suspendarea procedurii succesorale în temeiul art. 107 alin. 1 lit. c din legea 35/1995, motivat de faptul că pe rolul instanţelor de judecată se află o acţiune privind stabilirea succesorilor pentru acest imobil, fie Statul Român, fie reclamanta Baştea Rodica, în calitate de succesoare a defunctului Baştea Ioan, precum şi cotele care le revin moştenitorilor.

În documentul trimis de ANAF Ziarului Bursa se precizează: "În prezent, se judecă solicitarea reclamantei Baştea Rodica, care susţine că este succesor de drept al proprietăţii".

• Dosar plimbat de doi ani

Din verificările pe care le-am făcut pe portalul instanţelor de judecată, în urma răspunsului primit de ANAF, am reţinut că dosarul privind stabilirea succesorilor lui Baştea Ioan a fost deschis la 1 aprilie 2016 de către Baştea Rodica, în calitate de reclamant. În dosarul 897/85/2016 deschis la Tribunalul Sibiu, reclamanta solicita ca instanţa să se pronunţe cu privirea la calitatea ei de moştenitor asupra bunurilor defunctului Baştea Ioan, bunuri printre care se numără şi casa din Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr.29.

Concomitent, reclamanta a mai introdus o cerere prin care solicita să fie rectificată cartea funciară a imobilului respectiv şi să fie introdusă ca nou proprietar.

În ambele dosare, Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor şi de Municipiul Sibiu prin primar, are calitatea de pârât, iar ca intervenienţi apar Elisabeta Antonescu, Liliana Şoima, Oniţiu Şoima, Maria Creţu şi Ilie Creţu.

Ulterior, în acest dosar a intervenit o cerere de strămutare care a fost judecată de Curtea de Apel Alba Iulia. Prin sentinţa din 27 aprilie 2017 pronunţată în dosarul 259/57/2017, magistraţii Curţii de Apel au decis strămutarea procesului privind succesiunea lui Baştea Ioan de la Tribunalul Sibiu la Tribunalui Hunedoara. Conform dispozitivului sentinţei, Curtea de Apel Alba Iulia "păstrează actele îndeplinite de instanţă până la momentul strămutării".

După această decizie, a fost ridicat un conflict privind competenţa de soluţionare a acestui dosar de către judecătorii hunedoreni. Conflictul a fost soluţionat tot de Curtea de Apel Alba Iulia, care a stabilit prin decizia din 2 februarie 2018 pronunţată în dosarul 3538/97/2017/a1 că Tribunalul Hunedoara este competent să soluţioneze toate cererile formulate în dosarul privind succesorii lui Baştea Ioan.

În acest moment, pe rolul Tribunalului Hunedoara se află două dosare privind această succesiune, deschise în calitate de reclamant de Baştea Rodica, în care Statul Român apare în calitate de pârât. Ambele dosare - 897/85/2016 şi 939/85/2016-au termen în 30 octombrie 2018, iar la primul se aşteaptă o copie după documente care s-ar afla la Arhivele Naţionale Braşov, Arhivele Naţionale Sibiu şi la primăria comunei Drăguş, în timp ce la al doilea nu a fost încă ataşat dosarul de fond care se află la Curtea de Apel Alba Iulia.

Cu alte cuvinte, până în prezent, nu se cunoaşte exact care sunt moştenitorii proprietarului defunct al casei situate pe str. Nicolae Bălcescu, nr.29, din Sibiu. În lipsa oricărui moştenitor, nicio cerere de executare silită nu poate fi introdusă împotriva familiei Iohannis şi nicio instituţie a statului nu poate demara o astfel de procedură.

• În dosarul ICA, statul a recuperat doar 15% din prejudiciu

În solicitarea pe care Ziarul Bursa a trimis-o către ANAF, am cerut instituţiei să ne informeze care este suma recuperată de către statul român în cazul prejudiciului de peste 60 de milioane euro stabilit în dosarul ICA Băneasa, în sarcina inculpaţilor, dintre care principalul condamnat este Dan Voiculescu.

Din răspunsul ANAF reţinem că, "până în prezent, a fost recuperată suma de 40.187.003 lei", adică în jur de 8,73 milioane euro. Suma recuperată reprezintă doar 15% din prejudiciul de 60.482.615 euro stabilit prin sentinţa penală 701/26.09.2013 a Tribunalului Bucureşti, confirmată prin decizia 888 din 8 august 2014 a Curţii de Apel Bucureşti.

Vorbim despre un prejudiciu uriaş, care trebuie recuperat de către Statul Român, prin Ministerul de Finanţe şi ANAF, şi din care subalternii lui Teodorovici au recuperat de la condamnaţii penal doar 15%.

Pare să fie o diferenţă uriaşă între modul de acţiune al ministrului Eugen Teodorovici în cazul Iohannis - unde încă nu a fost stabilit de către instanţă cui trebuie să plătească preşedintele ţării suma considerată drept prejudiciu - şi cazul ICA-Dan Voiculescu, în care debitorul şi creditorul sunt cunoscuţi, dar executarea silită tergiversează de aproape patru ani.

Nu i-am auzit pe Liviu Dragnea, liderul PSD, pe Eugen Nicolicea, pe Eugen Teodorovici şi pe Darius Vâlcov să solicite urgentarea executării silite în cazul acestui prejudiciu enorm.

Conform răspunsului ANAF, în anii 2016, 2017 şi primul semestru al anului 2018 a fost încasată suma de 407.320.000 lei, reprezentând prejudicii stabilite definitiv prin sentinţe penale. ANAF precizează că suma provenită din executarea silită în cazurile speciale (n.r. - prejudiciile stabilite în sentinţele definitive penale) a fost cu 5% mai mare în anul 2017, comparativ cu 2016.

ANAF nu a răspuns şi la întrebarea referitoare la valoarea totală a prejudiciilor din dosarele penale pe care Statul Român le avea de recuperat la 30 iunie 2018 şi nici care este procentul care a fost recuperat din această sumă.

Istoria casei situate la nr. 29 pe strada Nicolae Bălcescu, din centrul Sibiului, începe în 1935. Clădirea a aparţinut soţilor Maria şi Eliseu Ghenea. Regimul comunist a confiscat imobilul în perioada anilor 60.

După Revoluţie, Nicolae Baştea, nepotul soţilor Ghenea, a revendicat dreptul său de proprietar, în calitate de moştenitor, asupra imobilului. În aceeaşi perioadă, el îşi întocmeşte testamentul şi lasă casa moştenire unui nepot, Ioan Baştea. Jurnaliştii de la Rise Project susţin că în anul 1998 apar suspiciuni asupra dreptului de moştenire, pentru că testamentul făcut în anii "60 de Eliseu Ghenea nu ar fi fost original.

Suspiciunile au fost înlăturate deoarece Ioan Baştea reuşeşte să obţină o adeverinţă care dovedeşte contrariul. Instanţa îi dă crezare şi decide să îi înapoieze imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu.

În 1999, actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis, pe atunci inspector şcolar, şi soţia sa cumpără de la Ioan Baştea jumătate din casă. Totodată ei solicită instanţei anularea contractului prin care statul a vândut casa chiriaşilor şi câştigă procesul.

Însă chiriaşii deschid un alt dosar în care contestă dreptul de moştenitor al lui Nicolae Baştea, cel care a lăsat moştenire casa prin testament. Magistraţii le dau dreptate, deoarece adeverinţa semnată de secretarul primăriei Porumbacu de Jos, din care reieşea că Nicolae Baştea este unic moştenitor, este un fals. Mai precis, Nicolae Baştea nu este rudă de sânge cu Eliseu Ghenea, ci cu soţia acestuia şi astfel ar fi avut dreptul doar la o mică parte din averea celor doi.

În urma acestei decizii, chiriaşii solicită anularea contractului prin care soţii Iohannis au devenit proprietari pe jumătate din clădire, iar în anul 2015 Tribunalul Braşov şi Curtea de Apel Braşov le dau dreptate. Actul de vânzare cumpărare, care avea la bază certificatul de moştenitor declarat nul, nu mai are valoare juridică.

Soţii Iohannis au fost radiaţi din cartea funciară a acestui imobil, înainte ca dosarul să ajungă la Curtea de Apel Piteşti. Magistraţii Curţii au menţinut, prin sentinţa din 22 februarie 2017, decizia Curţii de Apel Braşov, iar preşedintele Iohannis a pierdut definitiv casa din Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr.29.

Începând cu anul 2001, casa din centrul Sibiului a fost închiriată unei bănci. Potrivit jurnaliştilor de la Rise Project, soţii Iohannis şi familia Baştea au primit chirie între 20.000 de dolari şi 60.000 de euro pe an.

Opinia Cititorului ( 13 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.08.2018, 05:00)
penalul nr1 al tarii,cica presedinte
1. 1.1. Atat ai priceput ? (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de daniel în data de 09.08.2018, 15:47)
  din articol asta reiese?
  Ba din contra!
  "În 1999, actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis, pe atunci inspector şcolar, şi soţia sa cumpără de la Ioan Baştea jumătate din casă."
  A cumpara un imobil de la un proprietar este caz penal?
2. Ce trebuie să înţelegem de-aici?
(mesaj trimis de Maximus în data de 09.08.2018, 06:06)
Mi se pare destul de suspect faptul că puneţi atâta patimă într-un articol din care, în ultimă instanţă, reiese faptul că e bine când ai noştri trag ţeapă statului, dar e groaznic când duşmanii fac acelaşi lucru.
Totuşi, realitatea e cea pe care o ştim: dl preşedinte a obţinut acea casă prin fals şi uz de fals(e o hotărâre definitivă în acest sens!), dar a continuat să încaseze banii pe chirie în ciuda faptului că acel imobil nu-i aparţinea de drept.
Ar mai fi de amintit şi că instituţiile statului(Parchet, DNA) nu s-au autosesizat în acest caz, cu toate că, dacă ar fi fost vorba de vreun pesedist ar fi făcut-o cu un tamtam teribil.
De ce judecaţi atât de părtinitor? Vă faceţi un rău inclusiv dumneavoastră întrucât introduceţi în mentalul cititorilor o logică strâmbă. Iar aceasta este o pacoste pentru oricine deoarece nu poţi şti la ce va conduce în viitor.
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de George Marinescu în data de 09.08.2018, 08:36)
  Nicolae Baştea a obtinut proprietatea casei pe baza unui certificat fals de moştenitor. Proprietatea i-a fost dată de Primăria Sibiu, în baza legii restituirii proprietăţilor confiscate de regimul comunist. Primar al Sibiului în acel moment nu era Klaus Iohannis. Iohannis era un biet inspector şcolar de fizică. Pentru obţinerea titlului de proprietate asupra terenului de sub imobil era nevoie de ordin al Prefectului. Deci avem diouă instituţii ale statului care au luat în considerarea un act fals de moştenire atunci când i-au dat proprietatea lui Nicolae Baştea. Cu ce este de vină Iohannis că atât primarul cât şi prefectul de Sibiu din acele timpuri au spus că actul este bun? Dacă vorbim despre fals şi uz de fals, atunci Nicolae Baştea trebuie acuzat şi trebuie traşi la răspundere primarul şi prefectul. Că doar ei au jurişti care trebuiau să le spună că actul nu e bun sau să ceară lămuriri suplimentare înainte de a elibera titlul de proprietate.
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de Obama în data de 09.08.2018, 09:09)
  cum, dl Marinescu, puteti sustine asa ceva? cum Nicolae Bastea? Iohannis trebuie acuzat! El suge sangele poporului!
  Sunteti foarte partinitor cand scrieti articole de genul asta, in care prezentati toate fatetele povestii...
  Si mai ales, cand prezentati dubla masura a pesedeilor in aceasta poveste, cat a recuperat statul din prejudiciul ICA, sunteti de-a dreptul exagerat de partinitor!
  2.3.  articol manipulator (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de andrei în data de 09.08.2018, 09:31)
  Articolul este manipulator pentru ca indreapta atentia cititorului catre o falsa problema - situatia imobilului - cand de fapt problema esentiala este declararea fiscala a veniturilor din chirii obtinute de Klaus Johanis si Carmen Johanis. Daca sotii Johanis nu au declarat la ANAF aceste venituri, atunci au savarsit infractiunea de evaziune fiscala, iar daca au folosit aceste venituri nedeclarate pentru achizitionarea de bunuri/servicii, atunci au savarsit si infractiunea de spalare de bani. Cat priveste recuperarea impozitului cuvenit Fiscului pentru aceste venituri din chirii, ANAF poate executa silit orice bun mobil/imobil aflat in proprietatea sotilor Klaus Johanis si Carmen Johanis.
  2.4.  Un daca iti distruge incercarea (răspuns la opinia nr. 2.3)
  (mesaj trimis de Marius în data de 09.08.2018, 10:11)
  Andrei, cu respect, daca ai citi intregul caz, ai vedea ca nu aici e o culpa: veniturile au fost declarate! Problema se pune daca ele au fost cuvenite, daca s-au obtinut de catre proprietarul legitim. Cu alte cuvinte, daca era casa lui, putea incasa linistit, altfel nu. Insa daca nu era casa lui, veniturile s-ar cuveni proprietarului de drept, NU statului! Evident, ele ar apartine statului doar in situatia in care statul este mostenitor de drept al imobilului. Asta se intampla cand nu mai exista niciun mostenitor care sa revendice casa! Doar ca respectivul imobil nu a fost in acea situatie, dimpotriva: au fost prea multi care si-au revendicat casa. Si inca un detaliu, tehnic, ce-i drept: nu Iohannis a revendicat casa, ci soacra lui. Daca macar ipotetic asumam raspunderea individuala intr-un stat de drept, atunci Iohannis nu e culpabil pentru asta, culmea, nici macar moral, pana la proba contrarie. Iar daca vrei, mai putem deschide o mare cutie a Pandorei in legatura cu acest subiect: casele nationalizate de catre statul roman, fara compensatie justa. Stii despre ce vorbesc?
  2.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
  (mesaj trimis de andrei în data de 09.08.2018, 10:47)
  Daca chiriile incasate au fost declarate la ANAF, atunci e ok. Cat priveste dreptul sotilor Johanis de a incasa chiria, acest drept a incetat in momentul in care acestia au luat cunostinta de contestarea in instanta a dreptului lor de proprietate - nu au mai fost de bunacredinta - moment din care chiriile se cuveneau adevaratilor proprietari. Acestia din urma pot deschide actiune civila in instanta pentru recuperarea acestor chirii de la sotii Johanis. UAT (comuna/oras/municipiu) in care se afla imobilul poate deveni proprietar doar daca mostenirea este declarata vacanta, dar inteleg ca nu e cazul.
  2.6.  Si aici e o inadvertenta (răspuns la opinia nr. 2.5)
  (mesaj trimis de Marius în data de 09.08.2018, 11:33)
  Dreptul lor la chirie inceteaza in momentul in care exista o hotarare definitiva, nu o contestare ca nu ar fi proprietari legitimi. Despre asta tot vorbim de ani de zile ca inseamna prezumtia de nevinovatie.
  Iar daca vrei sa facem un exercitiu de imaginatie privind buna-credinta, iti prezint urmatoarea situatie:
  Care crezi ca ar fi dovada de buna credinta care optimizeaza interesele tuturor partilor implicate, incepand cu momentul in care intelege ca nu va ramane proprietar?
  1. Sa continue sa incaseze chirie, stiind ca va trebui eventual sa o ramburseze viitorului proprietar
  2. Sa ignore contractul de inchiriere si sa nu mai incaseze nimic, lasand in sarcina viitorului proprietar misiunea de a se judeca pentru acele incasari
  3. Sa solicite de urgenta evacuarea chiriasilor (daca ii permite contractul), caz in care nimeni nu mai incaseaza nimic.
  Incearca sa alegi, te rog, ca un administrator de buna credinta, tinand cont, totusi, ca nici pana in ziua de azi, la niste ani buni distanta, nu avem legal un (alt) proprietar de drept!
  2.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)
  (mesaj trimis de andrei în data de 09.08.2018, 19:27)
  1.As alege varianta 3 fara ezitare, asta sunt eu (nu am agonisit 6, pardon 5 case) ;) 2.Cat despre restituirea chiriilor, este asa cum am spus - de la data la care au fost actionati in judecata sunt posesori de rea-credinta - vezi art.566 alin.2 CCiv coroborat cu art.938 alin.1 CCiv. Aici ar fi de mentionat ca "Jurnaliştii de la Rise Project susţin că în anul 1998 apar suspiciuni asupra dreptului de moştenire, pentru că testamentul făcut în anii "60 de Eliseu Ghenea nu ar fi fost original." si ca "În 1999, actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis, pe atunci inspector şcolar, şi soţia sa cumpără de la Ioan Baştea jumătate din casă." In vara anului 2000 KWJohanis devine primar al Mun Sibiu. Ulterior, soacra cetateanului KWJohanis solicita primarului KWJohanis in baza legii 10/2001 restituirea celeilalte jumatati din casa, si... cererea este aprobata de primarul KWJohanis!
  3.Da, titlul de proprietate pe terenul de sub casa se emite de prefect, dar pe baza documentatiei aprobate de... primar. Astfel, noii proprietari ai imobilului - sotii Johanis - depun cerere la primarul KWJohanis pentru emiterea titlului, acesta inainteaza prefectului documentatia si petentii - sotii Johanis - obtin titlul de proprietate pe teren. Nice!
  4.Prezumtia de nevinovatie este in penal - in civil avem in vedere buna-credinta.
  5.Dl.George Marinescu incurca lucrurile - adeverinta falsa a fost emisa de Primaria Porumbacu de Jos, 1/2 din casa a fost restituita prin deciza primarului Johanis.
  6."daca era casa lui, putea incasa linistit, altfel nu. Insa daca nu era casa lui, veniturile s-ar cuveni proprietarului de drept, NU statului! Evident, ele ar apartine statului doar in situatia in care statul este mostenitor al imobilului." - de acord.
  2.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.08.2018, 20:52)
  Acum nu mai răspund escrocii pentru escorcherii? Răspund primarul și prefectul?
  Doamne ferește!!!
3. fără titlu
(mesaj trimis de zaza în data de 09.08.2018, 13:56)
Am inteles tot istoricul acestei cauze........Dar de ce nu exista in final o decizie definitiva ???
1. 3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de Marius în data de 09.08.2018, 14:57)
  Pentru ca in Romania procesele dureaza incredibil de mult?