DRAGOŞ CABAT, ANALIST ECONOMIC: "Administratorii Pilonului II ar trebui să ceară abrogarea Ordonanţei 114"

Administratorii fondurilor de pensii private obligatorii Pilon II ar trebui să-şi menţină punctul de vedere iniţial în negocierile cu Guvernul şi să ceară ca Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 să fie abrogată, este de părere analistul economic Dragoş Cabat.

Domnia sa ne-a precizat: "Ei (n.r. administratorii fondurilor de pensii) au început să negocieze pe o ordonanţă care este complet greşită, care a fost dată fără niciun fel de consultare. Acum, cei care au elaborat-o vin şi o îndulcesc, iar reprezentanţii fondurilor de pensii o dau la pace. De fapt, nu există nicio punte de negociere, iar opinia mea e că ar trebui să-şi menţină punctul de vedere şi să spună că ordonanţa, cel puţin pe partea de fonduri de pensii şi cea de bănci, ar trebui abrogată. (...) Nu prea au ce să negocieze. Adminis­tratorii fondurilor de pensii au o problemă pentru că sunt captivi în România. Nu au voie sa iasă, conform legislaţiei, şi pe asta se bazează şi guvernanţii".

Totodată, Dragoş Cabat ne-a mai spus că Executivul nu poate să obţină multe beneficii de la fondurile de pensii, chiar dacă acestea ar fi dispuse să investească în parteneriate public-private, cum îşi doresc guvernanţii.

"Pentru a le da posibilitatea acestora să investească în parteneriate cu statul, autoritatea de supraveghere trebuie să modifice normele aplicate Pilonului II, prin care le dă voie fondurilor să investească, în general. Statul nu are niciun interes să le ofere posibilitatea să investească în parteneriate public-private pentru că fondurile ar trebui să-şi reducă plasamentele din altă parte, şi de unde să o facă dacă nu de la titlurile de stat?!", ne-a explicat domnul Cabat.

Acesta a completat spunând că, în cazul în care s-ar îndeplini un astfel de scenariu, în esenţă, doar s-ar muta banii obţinuţi de stat de la fondurile de pensii din obligaţiunile suverane în contul parteneriatelor publice-private, iar astfel Guvernul ar avea ocazia să se laude că realizează investiţii. "Dacă cerinţa de a majora capitalul până în luna iunie rămâne valabilă, pur şi simplu nu vor îndeplini norma (n.r. fondurile de pensii), pentru că nu au cum să aducă ataţia bani de acasă. Atunci să-i vedem pe guvernanţi ce fac, pentru că nici nu pot să le preia, nici ASF-ul nu poate să le administreze, iar atunci vor rămâne cu un cartof fierbinte în braţe", ne-a spus analistul economic.

La finalul lunii februarie a anului curent, deţinerile de acţiuni listate ale celor şapte fonduri de pensii private obligatorii Pilon II, care administrează cumulat 49,884 miliarde de lei (10,48 miliarde de euro), se situau la o valoare de 8,775 miliarde de lei, cu doar 3,45% peste nivelul înregistrat în luna februarie a anului anterior, în timp ce ca pondere din activul total, expunerea pe acţiuni cotate a coborât, la sfârşitul lunii ianuarie, la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, potrivit datelor furnizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Pe fondul scăderilor masive înregistrate de cotaţiile societăţilor listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în timpul panicii generale declanşate de anunţul măsurilor incluse în Ordonanţa de Urgenţă 114, dar şi a realocării fondurilor către alte categorii de active, valoarea deţinerilor de acţiuni listate ale Pilonului II a scăzut cu 1,37 miliarde de lei, în perioada 30 noiembrie 2018 - 31 ianuarie 2019, de la 9,318 miliarde de lei, la 7,942 miliarde de lei. Pentru aceeaşi perioadă, valoarea activului total s-a depreciat de la 48,187 miliarde de lei, nivel înregistrat la 30 noiembrie 2018, până la 47,6 miliarde de lei la sfârşitul lunii decembrie, echivalentul unei scăderi de 587 milioane de lei, pentru ca în luna ianuarie a acestui an, să urce la 48,063 miliarde de lei.

În acelaşi timp, expunerea pe acţiuni listate a fondurilor Pilon II a scăzut în perioada 30 noiembrie - 28 februarie de la o cotă de 19,84% din activul total la 17,59%, în timp ce în luna ianuarie, alocarea pe acţiuni cotate s-a situat la un nivel de 16,52%, un minimum similar fiind atins ultima dată tocmai în anul 2014.

De menţionat că plasamentele în acţiuni listate reprezintă a doua cea mai semnificativă investiţie a fondurilor Pilon II, după titlurile de stat.

Prin contrast, realocarea a mers în direcţia unei expuneri mai mari pe conturile bancare, care a urcat în lunile ulterioare anunţului OUG 114, atingând, în februarie 2019, un nivel de 10,36% (5,169 miliarde de lei), de la un minimum anual procentual de 7,8% (3,757 miliarde de lei) afişat la data de 30 noiembrie 2018.

De asemenea, administratorii fondurilor şi-au mărit deţinerile de obligaţiuni corporative, care a urcat la 4,42% (2,202 miliarde de lei) la finalul lui februarie de la o cotă de 3,41% (1,621 miliarde de lei) afişată la sfârşitul lunii decembrie a anului precedent.

În acest context, Dragoş Cabat ne-a mai declarat că prăbuşirea cotaţiilor bursiere din luna decembrie, după anunţul OUG 114, reprezintă principalul motiv pentru care a scăzut expunerea pe acţiuni a fondurilor de pensii Pilon II. Acesta a precizat: "Cotaţiile suferind deprecieri, cota de expunere din activul total a devenit mai mică. Este posibil ca fondurile să-şi fi redus şi expunerea, dar nu foarte mult, pentru că dacă fondurile de pensii ar începe să vândă, şi nu vin fonduri străine, nu are cine să cumpere".

Pe lângă noile taxe sectoriale şi plafonarea preţurilor la utilităţi, ordonanţa de urgenţă 114 avea în vedere scăderea la 1% (de la 2,5%) a comisionul aplicat contribuţiilor lunare şi creşterea cerinţelor de capital (800 de milioane de euro adiţionali, potrivit anumitor calcule) pentru fondurile de pensii administrate privat, măsuri care, potrivit asociaţiei de profil, va face nesustenabilă activitatea.

Cele mai semnificative investiţii ale fondurilor de pensii sunt plasamentele în titluri de stat, care aveau o cotă de 60,84% (30,351 miliarde de lei) în activul total al celor şapte fonduri, la începutul lunii martie.

Din rândul coaliţiei de guvernare PSD-ALDE, ministrul finanţelor Eugen Teodorovici şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, au spus de mai multe ori, de la adoptarea OUG114, că fondurile de pensii administrate privat nu investesc destul în economie.

La întâlnirea din 5 martie, administratorii Pilonului II au ajuns la o înţelegere cu Guvernul, care s-a angajat să modifice Ordonanţa de Urgenţă 114, în vreme ce gestionarii fondurilor s-au angajat ca o parte din banii pe care-i administrează să fie plasaţi în proiecte derulate în regim public-privat.

După întâlnirea cu administratorii Pilonului II, ministrul finanţelor a declarat: "Cotele de majorare a capitalului social impuse fondurilor de pensii private obligatorii prezente pe piaţa din România sunt negociabile în măsura în care administratorii acestora vor ajunge la o înţelegere cu Guvernul privind sprijinirea investiţiilor sale prioritare, precum cele din sănătate, energie, infrastructură şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii".

Oficialul a mai spus că a solicitat administratorilor o listă de domenii şi proiecte considerate prioritare de Guvern, în care fondurile ar fi interesate să investească.

• Adrian Codirlaşu, CFA România: "OUG114 afectează 10 din cele 16 companii din BET"

Adrian Codirlaşu, preşedinte CFA România, ne-a precizat, cu privire la realocarea activelor de către fondurile de pensii: "Primul lucru la care trebuie să se gândească un administrator de active este protejarea investiţiilor contributorului. Mai ales în perioadele de incertitudine, este normal să te îndrepţi către active cu un risc mai scăzut şi probabil de aici şi decizia fondurilor. (...) La pensionare, contributorul trebuie să aibă banii acumulaţi plus un randament, obţinut în condiţii de risc redus". Domnia sa a subliniat că ordonanţa de urgenţă 114 afectează 10 din cele 16 companii din indicele BET, referinţa pieţei noastre de capital.

Referitor la potenţialele randamente pe care le-ar oferi pentru fondurile de pensii plasamentele în parteneriate public-private fondurilor de pensii, pentru a-şi îndeplini funcţia de multiplicare a contribuţiilor, Adrian Codirlaşu a notat că în ţara noastră nu există expertiză şi nici legislaţie care să acopere investiţiile în domeniul parteneriatelor cu statul. "La nivel internaţional, fondurile de investiţii au undeva la 40-50% plasamente în instrumente cu venit fix, purtătoare de dobândă, şi circa 30-40% în acţiuni listate. Alte instrumente decât purtătoare de dobândă şi acţiuni listate sunt extrem de puţine, aproximativ 3-4%", ne-a mai spus Adrian Codirlaşu.

• Mircea Coşea: "Este clar că la Ministerul de Finanţe există dorinţa folosirii acestor bani în condiţii mai bune decât îi utilizează, în prezent, gestionarii fondurilor, dar nu este clar dacă această dorinţă este şi o putinţă"

La rândul său, profesorul Mircea Coşea ne-a declarat: "Ce reproşez acestor fonduri este lipsa totală de transparenţă şi de grijă faţă de ceea ce înseamnă înţelegerea acestui proces (n.r. de contribuţie) de către cei cărora, în mod obligatoriu, li s-au plasat banii în acest Pilon. Cer ministrului de finanţe, ASF-ului şi membrilor acestor fonduri să explice exact situaţia şi cauzele pe care le consideră că stau la baza, pe de o parte, a lipsei de eficienţă în folosirea acestor fonduri, şi pe de altă parte, a cifrei variate a expunerii pe bursă".

În relaţie cu posibilitatea ca fondurile de pensii private obligatorii Pilon II să investească în parteneriate public-private, cum îşi doresc membrii coaliţiei de guvernare PSD-ALDE, profesorul de economie ne-a spus: "În primul rând, se fac afirmaţii care nu au la bază o legislaţie care să dea posibilitatea punerii în aplicare a dorinţei Guvernului. Cu legislaţia pe care o avem nu se poate face nicio mişcare importantă din acest punct de vedere. În al doilea rând, utilizarea pensiilor private în sectorul parteneriatelor public-private este o chestiune care trebuie reglementată mult mai precis de însăşi legislaţia parteneriatului public-privat şi nu se poate face decât în condiţiile în care există o destinaţie absolut clară a utilizării fondurilor şi o garanţie asupra eficientizării lor".

Totodată, Mircea Coşea a notat că în condiţiile în care, în prezent, administratorii acestor fonduri sunt condamnaţi că nu aduc destule beneficii prin plasamentele lor, cei care vor lua bani drept investiţii de la Pilonul II şi îi vor plasa în parteneriate public-private trebuie să respecte acelaşi principiu al aducerii de beneficii.

"Aceştia trebuie să arate foarte clar cum se garantează aceste plasamente şi ce beneficii şi randamente pot să aibă. Din acest punct de vedere, informaţia este mai mult declarativă. Este clar că la Ministerul de Finanţe există dorinţa folosirii acestor bani în condiţii mai bune decât îi utilizează gestionarii fondurilor, dar nu este clar dacă această dorinţă este şi o putinţă", a explicat domnul Coşea.

Domnia sa a mai spus că un deponent se aşteaptă nu numai ca banii lui să-şi păstreze valoarea în timp, ci şi să fie multiplicaţi.

"Or, această multiplicare este sarcina celui care va utiliza fondurile, iar ideea că parteneriatele public-privat pot garanta o gestionare mai bună a acestor fonduri trebuie demonstrată (n.r. de către Ministerul Finanţelor). Mi se pare o sarcină grea care ar trebui studiată cu mai multă aplecare", a conchis Mircea Coşea.

Potrivit APAPR, randamentul total realizat de toate fondurile de Pilon II de la înfiinţare (20 mai 2008) şi până la finele anului 2018 a fost de 127,1%, echivalentul unui randament mediu anualizat de 8,03% pentru toată perioada de funcţionare, în contextul în care în perioada menţionată, rata totală a inflaţiei a fost de 36,3%, în timp ce rata media anualizată a inflaţiei pentru aceeaşi perioadă de raportare a fost de 2,95%.

Conform asociaţiei, circa 1,5 miliarde de euro din cei 10,2 miliarde de euro, cât aveau în administrare fondurile Pilon II la 31 decembrie 2018, reprezintă câştig net (calculat fără comisioane) obţinut din investiţii.